Mierla - poeziile altor autori

Am întrebat zebra,
Eşti neagră cu dungi albe
Sau albă cu dungi negre?
Iar zebra m-a întrebat la rândul ei:

Nu mi-e frică de prea multe lucruri...
fiind combatant într-un război și căsătorit, timp de douăzeci de ani,
știu totul despre lupte...

Chiar crezi ca dragostea, ea însăşi, locuind
În casa asta săracă, din chirpici ,
Va d ?
Ne întâlnim şi, pa, acolo-i poarta:

tu ești o bestie, a spus ea,
cu burta mare și albă,
și cu picioarele păroase.

“Duoamne,”- a zis gagica de pe Coasta Barbară* –
Pe când dansa cu mine, frăţioare –
„E-adevărat că Larry, Larry cel tânăr,
A căzut peste copastie-n mare”?

Lumea-i frânge pe cei mai mulţi dintre noi şi-apoi
mulţi devin mai puternici în locurile-n care-au fost frânţi.
Însă pe acei pe care nu-i poate frânge,-i ucide.
Îi ucide, deopotrivă, pe cei foarte buni,

An de an, prin ultima ninsoare subţire,
am cules flori de prun,
intoxicată de frumuseţea lor.

Există un cuvânt
Pe care fiecare trebuie
Să şi-l clarifice, cuvântul
NOI.

Infidelităţi?
Fragmente de adevăr decupate
Din minciuni colosale.

Mă adâncesc în poemul ”Jungherul preţios.”
Urmele drumului meu se mai văd prin mulţimea anilor.
… Acum frunze galbene cad scuturate în vâltorile furtunii,
Deşi fluierul şi lăuta întreţin veselia în Casa Albastră.