Menirea
...
Nu mi-a rămas decât gândirea
ca dovadă că sunt viu
să îmi împlinesc menirea
de-a asculta dumirirea
și s-o scriu.
...
Or mai fi din cei ca mine
ce gândirea le-a rămas,
să scrie-n ceasuri de popas
când le spune dumirirea
că e bine.
...
Nu putem ieși din iarnă,
că ninge, ninge, ninge-ntr-una,
din norii ca o povarnă
iarna prinde să ne cearnă
ca nebuna.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: