Inima te vrea

vineri, 11 octombrie 2024

Toamnă de iad se așterne și cad...
Nopți fără cer în amiază...și fad...
Îmi apari, uneori, prin visări și dispari
Prin ferestrele ochilor smulși din arțari.

Trupul tău măsliniu, cu miros de altar,
Cu păr din perdelele negre... și rar.
Tot mai rar, îmi răsari prin ferestre și arzi
În candelele norilor gri și bastarzi.

Rădăcinile tale cu riduri... și vai,
Mă săruți nefiresc, prin vitralii, și-mi dau
Sentimentul sfârșitului zilei în zori!
Apoi mor în vâltoarea de frunze... și mori.

Să-ți răsară dar flori din noroiul căprui!
Trandafiri cu șuvițe de sânge să-mi pui...
Să-mi tot plângi pe genunchii de fum și să bei
Din fântânile ochilor negri și grei...

Să-i topești între buzele mute și reci
Să-i îneci în fântânile toamnei, pe veci
Să-i tot scalzi în vâltoarea visării... dar bea!
Mintea mi te-alungă, iată... inima, în schimb, te vrea!

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.