Grebla

sâmbătă, 02 iunie 2018

Grebla gândurilor, ca și unghii-nfipte-n piele,
O întind ca să mai curăț noaptea de câteva stele
Ce sclipesc în ochii minții luminând prea dureros
Amintiri ca o tumoră ce-a ajuns până la os.

Și greblez minute, ore și strâng stelele în sac,
Poate mă-nțeleg cu noaptea să-i vin somnului de hac...
Dar în dinți se prinde luna și-un izvor de sânge alb
Se prelinge către gene, gândurile se fac colb.

Scap din minte grebla lungă, degetele se preling
Către tâmpla cea fierbinte și steluțele se sting
Una câte una-n sacul împietrit lângă-al meu pat,
Gânduri negre-n noaptea mută spre neant s-au răsfirat.

Degetele calde lasă somnul să pătrundă-n lumea
Care-a fost creată-n ore chinuite, mintea mea
Nu mai lasă amintiri la izvorul conștiinței…
Zorile sărută pleoape lăsate pradă dorinței !

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.