Gerra Orivera - poeziile altor autori

Dacă n-aș avea o dureroasă stea
la tâmpla dreaptă, dacă n-aș avea
un cui în locul degetului mijlociu
– aș fi trecut ușor prin vântul vremii,

N-aș fi crezut că vom plânge-mpreună…
Fețele noastre veneau de la bal,
marmoreene, sub lacrimi, sub lună…

Sub albastrele ninsori
m-am culcat de-atâtea ori,
ascultându-mi tristul sânge
înghețând încetișor,

Copacul nu se gândește la aceasta.
Din ignoranța lui s-a născut un fruct,
asimetric, dar perfect,
cu pielea întinsă pe mușchi,

Dacă timpul încearcă să mănânce
picioarele monștrilor, aceștia
își înzestrează portretul cu alte picioare;
în locul unui braț care le putrezește,

Nu. Nu ți-au trebuit nici gesturile mele
ca niște funde în jurul clanțelor la uși,
nici privirile mele brodate-n perdele,
nici întreg universul meu jucăuș.

Stau culcate-n iarbă
ca un râu sleit.
Pescarii le-au întins și le-au cârpit
și, iată, ceva din largul mării

De câte ori spre țărm mă duce timpul,
cadența ta o întâlnesc, Mihai,
trecută mării-n care te visai
continuat, ca în eternitate.

Am o amintire-n trei colțuri
și una în formă de pară,
păstrate în șorțul
scrobit, din școala primară.

Inelu-adolescenței, cât timp ți-l văd pe deget
clipind cu sârguință, nu poți să-mi fii logodnic.
Cât timp stângaci ți-e gândul, mă-nstrăinez și preget,
visând lucida ploaie care-l va face rodnic.