Gerra Orivera - poeziile altor autori

Te simt sub limbă
ca pe o pastilă homeopatică
unindu-te cu saliva mea,
cu cele mai intime umori ale mele,

e un văl de odihnă
care—mi apără ochii
de pârjolul luminii
care-mi cruță ființa

cu ființa lui, numai pe el îl văd.
A crescut uriaș în presimțirea
ceasului suprem numit Prăpăd.

Eu am fost cu tine
pe malul de seară
între matutine
stele – odinioară –

Văzută noaptea, din zbor.
Imense ferigi
cu spori electrici,
coroanele lumii

De îndurare
de îndurare
mi-e sufletul împodobit
și podidit.

Soare sugrumat…
Iertare, iertare.
Unde-am semănat
au ieșit frunze amare.

Vai, vai nouă, celor care naștem pui vii!
Triste de moarte sunt tâmplele noastre reci, străvezii,
sfâșietor de supuse, revoltele noastre din lună în lună,
din lună în soarele negru care ne ține-mpreună.

Maică de adopțiune,
țăranca mea
lungă, osoasă,
cu măsele de piatră,

Frigul i-a deformat degetele.
Arșița i-a spuzit brațele.
Acum anotimpul i-a ajuns la creier
dându-i forma unui nor de furtună.