Gerra Orivera - poeziile altor autori
- La Tudor Vianu - Nichita Stănescu
Pe idei, grea, mâna de poet
pune-acele dulci vocale
precum fildeșul secret,
clipele suind, domoale,
- Cântec de leagăn - Nichita Stănescu
Lapte albastru
și piatră moale
să fii un astru
care nu doare
- Ultima - Nichita Stănescu
lui NIchita Stănescu și lui Bogdan Bogdanovic
Tu ce crezi: s-a născut, vreodată cineva
dintr-o pricină rotitoare?
- Mișcarea prin naștere e a doua mea moarte - Nichita Stănescu
Tăiați-mă ca să sângerez!
Pentru roșu; - tăiere. Omul, ca și pepenele verde,
e roșu pe dinlăuntru. Și cuvântul
spintecat
- Dacă mă uit mai mult - Nichita Stănescu
lui Ivan Rastegorac
Dacă mă uit mai mult
la arborele minunat
- Marina Regală - Nichita Stănescu
lui Marin Mincu
Din ce în ce bătea cu mult mai tare
nu știu ce,
- Muntele gândea în ape - Nichita Stănescu
Muntele
gândea în ape, ape
Peștele în râuri, râuri
Eu departe și aproape
- Dialog cu oda în metru antic - Nichita Stănescu
Cea mai mare pedeapsă a noastră,
a noua, cei care suntem,
e lumina, prin care fluieră un răsucit de înger
tulburător,
- Cina fără de taină - Nichita Stănescu
Taie-mă, dracului, odată în două
ca să fim doi! Smulge-mi odată ochiul ca să fim
mai mulți,
noi, orbii și văzătorii!
- Requiem la înmormântarea unui munte - Nichita Stănescu
Aș zice să se smulgă limbile din cei
care mai plâng cu limba. Și celor care nu mai văd cuvinte cu doi ochi,
aș zice ca să li se smulgă ochii,
sprâncenele

Distribuie aceste poezii: