Somnul stadionului - Nichita Stănescu

Peste stadion noaptea este mai arcuită,
aproape ruptă, în vârf, la
Andromeda.
O, somnul stadionului
cu visuri plutind
dinspre gara de alături.
Noaptea vin cețuri, subțiri, dinspre gara de
Sud
și gazonul le-ntâmpina, proaspăt.
Iar tu, privitorule, nici să nu sufli măcar,
ori să respiri:
contururi și chipuri de atleți
ar tresări din șuvițele ceții.
Și-atunci,
din tribunele goale, deodată,
strigăte lungi și aplauze
s-ar revărsa pe gazon!
Mai bine
lasă-n tăcerea nopții
țipetele ascuțite ale trenurilor
răsfirate pe linii.

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Nichita Stănescu



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.