Gerra Orivera - poeziile altor autori

Îmi cânt acum bucuria din vremea liliacului,
(întorcându-mă în amintire).
Pentru slava Naturii, tu, limbă, voi buze,
alegeţi-mi suvenirurile din cea mai

Noi, doi, ce multă vreme am fost înşelaţi !
Revenind de unde am plecat, schimbaţi, dispărem în grabă.
Natura găseşte întotdeauna o ieşire.
Suntem Natură. Multă vreme am fost absenţi,

How can my Muse want subject to invent,
While thou dost breathe, that pour'st into my verse
Thine own sweet argument, too excellent

traducere de Gheorghe Tomozei


Cum valurile cresc peste prundisuri

Traducere Neculai Chirica


Cei care-şi cred norocul tors de stele

Căci nu suntem decât un rând în mers,
Umbre pe-elipsa cu conturul şters,
Cu Soarele Focar – şi-n spatele-i
Maestrul Show-ului din Univers.

Se țese zarea rumenă pe-un iaz cu țărmi molatici.
În codru plâng și-i strigătul cocoșilor sălbatici.

Un grangur hăt, se tânguie și-n scorbură s-aține.

Seri, ah seri albastre, nopți cu lună beată,
Mândru-am fost și tânăr și frumos, odată…
Pentru totdeauna, fără rost și parte,
Toate pe alături au zburat, departe…

Pădurile-s goale, ogoarele-s seci,
Vin jilave neguri țesute de valuri.
Azi soarele, roată cu spițele reci,
Trecu fără noimă, pierind după dealuri.

Cel ce-a stăpânit peste tezaur
Şi cel ce-a udat Bobul de Aur,
La fel, să doarmă, s-au întors cuminţi
Sub iarbă, hrănind acelaşi Laur.