Gerra Orivera - poeziile altor autori

traducere de George Popa

Cum ce-am dorit eu n-a fost dorit de Dumnezeu,
Cum ar putea deci dreaptă a fi dorinţa mea?
Dacă ce El doreşte, oricum, e bun mereu,
Tot ce doresc eu este, atunci, dorinţă rea.

Răsplata cuvenită iar n-a venit? Zâmbeşte!
Să crezi c-un lucru poate fi altfel, nebunie-i.
Căci totu-i scris în cartea pe care-o răsfoieşte
La întâmplare vântul uituc al... veşniciei...

O, Khayyam, de băutură beat când ești, să fii ferice!
Dacă ai un chip-de-roză lângă tine, fii ferice!
Cum răsplata lumii noastre-i a neantului matrice —
mort să mi te-nchipui, însă, cum ești viu, să fii ferice!

Dacă-n lume sunt statornic pe-o vecie de-o clipită
e păcat să stau eu fără băutură și iubită.
Rai și iad? Speranță, teamă? Vechi și nou? Cu vorbe plouă.
Când o să mă duc, ce-mi pasă dacă lumea-i veche, nouă?…

Bea din băutura asta, care-i veșnicia vieții,
bea comoara de plăcere, bea văpaia tinereții!
Arde-n vâlvătăi ca focul viu, pe dinlăuntru arde,
dar priește întristării, apă vie-i pentru moarte.

O, prietene, trecutul lumii, oare, te frământă?
Pentru ce-n zadar îți chinui gândul, inima plăpândă?…
Vesel fii, petrece-ți viața, și de gânduri să te scuturi,
căci n-a stat la sfat cu tine lumea dintru începuturi!

I

Dacă lupul urlă la o stea,
Semn e cum că-i cerul ros de nori.

Sunt obosit de traiul meu statornic,
Din casa mea curand o sa dispar.
De alte zari, de alte locuri dornic,
Eu vagabond m-oi face si talhar.

Mai arde soarele, mai arde
Ceaslovele-nserării calde
Bunăvestiri spre noi reped.
O, cred în fericire, cred!