Gerra Orivera - poeziile altor autori

Frunză verde de alună!
Trece voinicul pe lună
Şi codrul voios răsună.

Ce gândeşti, o! Margarită,
Când de visuri eşti răpită
Într-al nopţii miez senin,
Când din luna zâmbitoare

I

Prietenul meu Negri, iubit şi dulce frate,
Îţi scriu aceste strofe din locuri depărtate

I

Sus, pe muntele Ceahlău,
Stă la pândă Duhul rău

MAGHIARUL

Moţule,
Măi hoţule!

Ea era frumoasă, dulce, încântătoare,
Ca o floare vie, căzută din soare;

Lumea-namorată şi de doruri plină

De trei zile-acum pe mare,
Navigând fără-ncetare,
Noi pământul l-am zărit!
Vântul suflă şi ne-mpinge;

Din ramura plăpândă a tinerimii tale,
O, ţara mea duioasă!
A mai căzut o floare, te-a părăsit în jale,
În jale dureroasă.

Pe muchi de prăpăstii lunecând uşor,
Cu corbii de iarnă mă-ntreceam în zbor.

Sania-mi cea mică, murgul meu cel dalb

Era graţioasa,
Tânăra, frumoasa,
Vie pariziană cu mii de-ncântări.
Mica ei guriţă,