- Acasă
- George Coşbuc
- Episod războinic
Din nou aprinse Eris a certelor făclii,
Pentru regatul care stă sub a noastră mână,
Pe dalbele și mandrele italice câmpii
Veneția fu cauza, Veneția bătrână,
În care dogii cândva măreți au dominat
Dar astăzi e-mbrăcată cu vultur duplicat.
Căci Velful, plin de fală, război a declarat
Și prin Lombardia-și trece oștile lui turme
Spre est, pe-acolo unde abia s-au vindecat
A luptelor tirane și sângeroase urme.
Străinul rege însuși armata conducea
Ca moșul său odată, nenorocos cu ea.
Astfel veni dușmanul la luptă pregătit
Mai până lângă murii Veronei, pe coline,
În calea sa el însă cu oști s-a întâlnit.
Cu oștile-austriece, cu cetele străine.
Sub umbra grea pe care cipresii blânzi o dă
Setoși de războire, vitejii noștri stă.
Colinele de-aice, cu sânge de viteaz
Deja mai adăpate și satele de-aproape
Menite sunt să fie teatrul luptei azi
Și mulți ostași ai țării sub sânge să-i îngroape
Frumoasa dimineață în vale a așteptat
Pe doi dușmani, ce-n față-n față s-au postat.
Comanda austriacă s-a fost încredințat
La suflete probate sunt brațe-nvingătoare;
Era oștirea mică dar totuși a-ncercat
O faptă grea și plină de glorii și de-onoare.
Era o zi când fiul unui erou vestit
Să facă acest lucru măreț s-a pregătit.
Albrecht, ăst arhiduce armata conducea
Copilul aceluia erou ce-n istorie
Un nume de onoare prin secoli va avea
Când stă fără viață sărmana Germanie
Sub jug francez, atunce acest erou bărbat
La Aspern afla laur și jugu-a sfărâmat.
Albrecht era acela ce astăzi câștigând
Încrederea mulțimii în luptă o conducea
A cărui amintire ne cheamă nouă-n gând
Eroicele timpuri. La dânsul privesc dulce
Acele scumpe timpuri și lauri îi doresc;
Albrecht cu lauri vine din câmpul ostășesc.
Un spirit mare, nobil, ce-n toate-i răsărit
N-ascultă d-opiniunea greșită și fatală,
Continuând energic aceea ce-a-nceput
Din fapta lui virtute și mult curaj exală.
Cu sfaturi înțelepte la toate apărea:
El, singur, era suflet ce toate-nsufletea.
Pe dânsul se bazează al sorții noastre joc -
Ci numele său fi-va gravat în istorie
Sau deie-ne învingeri sau parte de noroc
Și soarele ce-acuma din osturi reînvie,
Nu-și va fini cărarea, când Clio va grava
În cartea istoriei pe Albrecht și fapta sa.
În Sona și-așezase cvartirul general
Deja nu se ivise a soarelui văpaie
Când tot era în ordin tocmit de mareșal,
Și trupele-împărțite și planul de bătaie
Făcut; tot insul fuge să poată-ndeplini
Aceea ce poftește această mare zi.
Căci oastea care-ncepe războiul orișicând
Cu planuri calculate, tăcute și-nțelepte
Și unde-i disciplină și toți sunt pe un gând
Nu poate decât laur în luptă să-i aștepte
Chiar și atunci când dușmanul e mult mai numeros
Și soarta le stă-n cale cu brațul viguros.
Polonii începură c-un act cavaleresc
'N frumoasă zi: aceștia stăteau pe o terasă
De lângă Villafranca în mers milităresc
O trupă inamică de ei s-apropiase
Husarii și ulanii aci erau postați
De Pultz, de colonelul brigadei: condamnați.
Deja se-ncepe lupta pe câmpul matinal
Trăznind din armă iese pierire și durere
Patrula se descarcă și-n mod inimical
Își caută victima ș-un crud tribut își cere
Cu moartea se cunună mulți bravi cari s-au luptat
Și câmpul se-negrește de sângele vărsat.
În centru inamicul prea bine s-a postat
Pe Monte Croce. Dansul de sus din greul varsă
Pe noi o ploaie crude de gloanțe necurmat
Și putinței cu zile dintre voinici ne lasă.
Deci lucru nostru-acuma era să-l alungăm
D-acolo căci altminterea degeaba ne luptam.
Wekbekers dă năvală pe culme la moment
Urmat de feciorașii iubitei lui brigade
Nu câtă că roșise a dealului pământ
Și grindina de gloanțe în fața lor le cade
Tot insul vrea la culme întâi s-ajungă el
Sau moartea să-l cosească sub ochi la colonel.
Pe culme stă dușmanul, turbat de rezolut
Cu multă vitejie se apar grenadirii
Italiei culmea-ntinsă; cu pieptul desfăcut
Din rândurile prime s-aruncă ofițirii
Spre noi cu baionetă și de mânie ard
Pe culme însă luce al Austriei stindard.
Brigada lui Scudier în ăst timp viforos
Nu stă pe loc ci trece și dânsa înainte
Spre Monte Belvedere, asaltul sângeros
Fu-ntâmpinat de-o ploaie turbată și fierbinte,
Dușmanul însă lasă și-aceste-ntărituri,
Brigadă după dânsul, la goana prin păduri.
Aci fu locul unde viteazul regiment
S-a-nfrunșetat cu lauri și cu frumosul nume
Ce-l poartă clironomul Austriei de prezent
Și vestea lui atunce s-a dus departe-n lume
Căci fiii lui sunt nobili, viteji și mai prefer
O moarte-n libertate decât viața-n fier.
Aice fuse Szabo vestitul căpitan
El până la Custoza a cutezat să meargă
Și într-un cimiteriu închide pe dușman;
Persecutându-i urma în urma lui aleargă.
Aice cade Edy- sergentul Czeczai,
Conduce compania - dușmanul o tuli.
Ăst regiment eroic era d-un colonel
Condus, de Roth; acesta din stâncă-n stâncă
Iar oastea biruindă aleargă după el
Și-o clipă-ajung cu toții pe culmea cea înaltă
Aci luptând că leii au biruit, apoi
Întorc cu patru tunuri ca premiu de război.
Deja regele zilei ajunge în zenit
Și mult fierbinte arde neschimbătoare-i raza
Dar prânzul nu așteaptă pe cei ce s-au oștit,
Din luptători niciunul la umbră nu s-așază.
De foame nu le pasă, de-arșița grije n-au
Ci-n butul ăstor două, tot înainte dau.
Dușmanul mult mai mare la număr decât noi
Cu trupe se-ntregește și-ncearcă să-și reieie
Terenul ce-l avuse; începe un război
Mai crud ca pân-acuma, dar n-a putut să steie
Cu-ai noștri față-n față. Și soarele ardea
Și sângele eroic din rană izvora.
Spre-a fi în siguranță, la fiecare pas
Ai noștri-aveau lipsă acuma să ocupe
Terenul Monte Vento, pe care s-au retras,
În fugă mai nainte dușmanul, cu-a lui trupe,
Deja St. Lucia cade și sus pe turnul ei
Împlântă bravii noștrii stindardul Austriei.
Pirets cu-a lui brigadă și Velserheimb cu-ai lui
Uniți încerc năvală pe coastele întinse;
Aripa stângă-nvinge, iar bravii centrului
Alungă inimicul. Dușmana oaste-nvinsă
Se strânge, se restrânge, se-ndeasă spre sud-ost
În pieptul lor o frică aflase adăpost.
Albrecht însuși acuma în luptă a intrat
Cu cea mai bravă ceată; a luptei crudă soartă
El vrea ca să-i deie lovirea cea de moarte
Această oțărâre aduse mult folos:
Mai crâncen se înfoacă rezbelul sângeros.
Se-nflăcără ostașul, se cere în bătăi
Căci dorul războirii în anima lui crește
Stindardele astupă a soarelui văpăi
Și vulturul cu fală pe ele strălucește.
Muzică-toană imnuri, vitejii se adun.
De strigăte de ură pădurile răsun.
Maroicici viteazul și mândru general
Stătea-n rezervă numai, pe când iată că vine
Demarându-l, ca să plece pe loc la mareșal,
Căci el cu stabu-n vale atacul greu susține
Din cauză că dușmanul acu și-a concentrat
Puterea sa întreagă ș-acu năval-a dat.
Dar toată vitejia ce dânșii arată,
Nici coasta precipisă, nici ploaia ferecată
Nu-mpiedică pe Topli la deal a se urca
Și îndrăzneți să deie în fața lor, îndată
Din culme-l persecută Hartung și cu Rodici
Îi vin spre-ajutorare oe-a dealului potici.
Din corpul V se-ncrede lui Moring la moment
Un regiment (l-acesta s-adăuse o brigadă)
S-ocupe fortăreața. Dușmanul rupt, înfrânt
Se tot retrage-ncetul, căci alta nu putea
Curaj de-mpotrivire cu armele n-avea.
Viteazul Moring însuși pășește triumfător
Cu-un regiment de oaste și-n câteva clipite
Posede culmea-ntreagă și când spre ajutor
Mai vin două brigade, erau toate-mplinite.
Ardea Custoză-acuma. Un scurt dar greu atac
Asupră-le din lontru italienii fac.
Spre vale fug cu toții de tot dezordonați
Govone se retrage cu-ntreaga diviziune
În grab el demanda s-oprește pe-nfricați
Căci oastea-nspăimântată în ordin nu se pune
Mulți dintre ei pe câmpuri cu moartea s-o întâlnit,
Mulți află servitutea sub lanțul ruginit.
Tot asta diviziunea lui Cugia a-ndurat
Căci Kirchberg cu-o brigadă în timp de două ore
Îl face să abzică de locul dominat
Și Monte Croce vine sub mână-nvingătoare
Ca premiu-al biruinți aduc bravii voinici
Cinci tunuri ferecate sub cort al Moroicici.
Ast regiment războinic de dar a se lupta
Câștiga azi învingeri pe-a Velfilor otara
Și-n lupte glorioase nălțând gloria sa
Arată că-și cunoaște menirea militară
Bravura-i astăzi luce întocmai cum lucea
Precând pe-aceste locuri Radetzki-l conducea.
Cu multă precauțiune de Bok fiind condus
Și-nsuflețit de fală și glorie bătrânească
Deși-n număr dușmanul cu mult este mai sus
El totuși ști să-nfrângă și ști să biruiască
Dușmanul prinde groază de-ai Austriei voinici
Și cât de mare-i câmpul e plini de inimici.
Custoza e căzută. Dușmanul înfricat
În mare repejune cu oastea reiterează
Învins din orice parte iubit și sfărâmat
Nimica nu mai poate, nimic nu mai spera
El lasă câmpul neted în mână la dușmani
Husarilor războinici și bravilor ulani.
O diviziune numai sub Bixia mai stă
Dintre dușmani în scopul în de-a fi-n cale,
Dar s-a retras. Pe câmpul ce-n sânge fumegă
Și-a-ntins acuma noaptea de tot umbrele sale.
"Învingerea-i a noastră! Dușmanu-a retirat
Sus casa austriacă și-augustul împărat!"
Dar cine-ar putea spune atâtea vitejii?
Și cine-ar ști să-nșire din ceata vitejească
Pe toți câți se luptară? Pe-ntinsele câmpii
Câți luptători căzură, ah, cum să îi numească?
N-am vorbe d-a descrie tot ceea ce-a făcut
Vitează-ne armată sub brațul rezolut.
Dincoace vi husarii și mândrul colonel
Megyitzki, care-i duse pe câmpul de onoare,
Și-n adevăr, făcut-au minuni, minuni cu el
(Căci Szivo căpitanul alungă singurel
Cu-un escadron careul dușmanilor din față)
Din dânșii fiecare poți zice c-a făcut
Mai mult curaj în luptă decât i s-a cerut.
Dincolo infanteria ce-n ordine mereu
Suia colina lungă și-n furia sa oarbă
Râdea de-a armei suer și glonțului de tun
Îi stă, superb în cale, ca sângele să-i soarbă
Nu s-a luptat ea oare destul de curajos?
N-a fost vrednică dânsa de nume glorios?
Ici, Fischer, colonelul conduce-n bătălii
Voinicii din Ungaria, cu fețele voioase
Ei merg orbiș la moarte, războinicii copii
La Monte Molimenti în lupta sângeroasa
Ridică steagul țării și nu cedau deloc
Nici crâncenei navale, nici arșiței de foc.
Aici Tot Iosif scapă pe-un căpitan iubit
De moartea; colo oastea e-n periclu mare,
Dușmanu-o amenință când, iată, s-a ivit
Sergentul Matray Sandor fugind spre ajutor
El mântuie oștirea cu bravii săi copii
Tot nimicind ajunge mai pân-la baterii.
Dincoace-s vânătorii, un corp victorios,
În orice timp când țara poftește-a lor viață
Așa și-aicea dânsul măreț și curajos
Zvârlind mereu cu gloanțe dușmanului în față
Îl face să se retragă, l-acopăr cu-omor
Spre-aș face sieși fală și patriei onor!
"Acolo orice armă mari fapte-a dovedit;
Niciunul n-a fost care să-și uite datoria,
În luptă tot soldatul rămas-a neclintit
Chemării sale sante. Mă-ncântă vitejia
Soldaților mei!" Lupta abia s-a terminat,
Când Albrecht comandatul așa s-a exprimat.
Dar demni au fost de trupe ș-ai oastei comandanți
Precum a fost în luptă constant, plin de bravură,
Viteazul arhiduce, așa au fost contanți
Și bravi toți ducii noștri: eroic se bătură!
Unindu-și toți puterea cu sufet de viteaz
Aduc cununi de laur și glorii aduc azi!
La luptă-a luat parte azi fiece soldat
Maroicici și Hartung și Iohn vor fi pe lume
Eterni și demni de țara ce-n sânu-i au luptat
În cartea istoriei ei vor avea un nume
Căci au țesut stindardul dușmanului cu flor
Și-au îngropat speranța și fericirea lor.
Acesta fu războiul de glorii-ncununat
Pe care la Custoză eroul îl purtase
Eroul, care-ntocmai ca moșul său odat'
Rădica soarta-Austriei în zile fortunoase
El, care azi încinge cu lauri fruntea sa
Și-n veci cu neuitarea Austria-l va orna.
Spre nord, unde războiul chiar în același timp
Se-ncinse, fu privirea popoarelor țintită
Dar totuși nici o rază de glorii nici un câmp
De-nvîngeri nu ne-apare; acolo fu zdrobită
Oștirea noastră; numai Custoza ne-a surâs,
Acolo istoria ca-nvingători ne-a scris.
Și, ah, al nostru laur a fost zădărnicit
Politica vru altfel, dar totuși ea nu poate
Să-ntunece lucrarea ce noi am izbândit
Atunci, când scumpa-Austrie ostile își scoate
La luptă-n sud, acolo râzând voinicii mor
Dar nu mor degeaba : nimbul sărută fruntea lor.
Aceasta a fost ziua de la Custoză. Ea
Ne-aduse nouă aminte de-a lui Radetztimpuri
Când vulturul nost' falnic o cale își făcea
Prea Velfului otara, pe mândrele lui ampuri,
De timpul lui Radetzki ai noștri luptători,
Erau pătrunși, întocmai c-ai lor conducători.
Bărbații, cari sub umbra cipreșilor duioși
Dorm ca eroii și carii vărsară scumpul sânge
Pe câmpul de bătaie luptând victorioși,
N-or fi din partea noastră uitați; nu se va stinge
Din pieptu-ne acele frumoase amintiri
De-a bravilor de luptă, de-ai țărilor martiri.
Și când de-altădată acest imper bătrân
Va fi-n amenințare d-un inimic -, cu toții,
Vom merge și ne-om bate cu-aceea-ne credința
C-Austria posedă eroi potrivnici morți
Că țara noastră naște războinici comandanți
Și luptători cu brațul ca fierul de constanți.
Custoza, așa frunză d-oliv nepieritor
Din falnica cunună de lauri austriece
Pre care Albrecht bunul, viteaz conducător
O face nemurindă, nevestezit-o face,
Custoza ne învață ăst vers a glăsui:
"Austria cea mare nicicând nu va pieri!"
Adăugat de: Gerra Orivera
vezi mai multe poezii de: George Coşbuc
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Libelulele preistorice aveau deschiderea aripilor de până la 76 cm, fiind astfel mai mari decât multe din păsările de azi.
1844 -Samuel Morse a transmis primul lui mesaj telegrafic.
1962 -Astronautul american, Scott Carpenter, a orbitat de trei ori în jurul Pământului în capsula spatială Aurora 7.
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


Distribuie: