Gerra Orivera - poeziile altor autori

Eu niciodată nu pot fi de vină
Când plouă sau e cerul înnorat
Și mor pe straturi florile-n grădină,
Să știi că numai tu ești vinovat.

Ulcică de lut cu mușcată
Își macină smalțu-n fereastră,
Și floarea o-ntreabă, mirată,
De ce e așa de albastră.

Moş-Crăciun, toţi îmi spun
Că eşti darnic şi eşti bun.

Eu îţi scriu de mai-nainte

Ţipă gâştele şi zboară,
Zboară penele-n poiană…
– Ce-o fi asta, surioară?
– Ia, o vulpe năzdrăvană;

Din sămânţă de arţar
(Ştii c-avea drept aripioare
Solzi subţiri de chihlimbar?)
Printre bulgări se arată

Proaspătă şi sperioasă,
Rază nouă-mi intră-n casă.
Întârzie cu mirare
Peste prag, peste covoare,

Ciuguleşte-un pui la sare,
Cloşca doarme la răcoare,
Când, deodată, nu ştiu cum,
Trece-o umbră peste drum!

Moş-Andruşca, iepuraş,
A pornit-o spre oraş,
Cu chitara la spinare,
Ca să facă o cântare.

Ger târziu de primăvară,
Ger uitat de iarna sură
Prin zăvoiul zgribulit,
Cu omătul netopit.

Leagănul e numai puf,
Pentru ce să-ţi fie frică?
Dormi… La tine-n trăsurică
Toate păsările albe