Gerra Orivera - poeziile altor autori

Faleza, întinderea de apă
în culori cunoscute și recunoscute:
verde de șopârlă
albastru-vânăt de balenă,

Tuberoza, floare a morții,
îmi adie-n păr, în gene,
și mă umple de arome
pământene, omogene,

Țărmuri stâncoase,
solzi de case.
Nu mă rog în bisericile voastre.
Nu mănânc din mielul vostru.

Prea numeroase tăpșane.
Prea multe oi.
Dacă le număr, adorm.
Oamenii îmi surâd și eu le surâd,

Patimă de ploaie
repede sorbită
de lemn și de iarbă.

În lumină de pini
în miros de soare
ritmată de picurarea din streașină –
sunt, la prima vedere,

Te simt sub limbă
ca pe o pastilă homeopatică
unindu-te cu saliva mea,
cu cele mai intime umori ale mele,

e un văl de odihnă
care—mi apără ochii
de pârjolul luminii
care-mi cruță ființa

cu ființa lui, numai pe el îl văd.
A crescut uriaș în presimțirea
ceasului suprem numit Prăpăd.

Eu am fost cu tine
pe malul de seară
între matutine
stele – odinioară –