Gabriel cristea - poeziile altor autori

Trei fârtaţi treceau prin plaur,
fiecare cu steaua lui de aur.

Una însă se desprinse,

Frunză-n dungă de azur,
creşte noaptea împrejur;
frunzuliţă dintre stele,
moartea-i’n poarta casei mele.

Era în stepă, undeva, departe,
în locuri despre cari nu ştie nici o carte.

Venea spre toamnă şi spre dimineaţă;

Hei ! Purcede-voi să cânt
Dup-a țiterei măsură !
Trează de o ții o țâră,
Ca o pasăre măiastră

Imenșii ochi indefiniți, ochi calzi,
ca cerul și ca marea, adânci și puri,
asemenea pădurilor din Anzi:
fantasmagorici, misterioși, obscuri.

Iubirea-i parfumată ca un buchet de trandafiri.
Iubind, îmbrățișezi primăvăratice veniri
Eros aduce în tolba sa miros de flori-zefiri
din toate ponoarele și-ale fânețelor foșniri.

Mi-a rămas în ochi, ca bătută în cuie,
imaginea acelui camion cu grâu
care mergea greoi, scârțâind și
presărând cu spice drumul drept.

Beau apa limpede și clară - izvodire -
și lenevesc pe câmp ținându-mi sprijinire
un copăcel de roșcov lucios și temerar,
ce-n crengile lui poartă dulceața de cuibar.

Pe moara din grădină
o iederă se-ntinde.

Scheletul ei fieros

Cum lunecă ploaia pe spate!
Cum înmoaie veșmintele toate,
și-mi cade-n obraji răcoare de rouă!
Plouă, plouă, plouă,