Gabriel cristea - poeziile altor autori

Te iubesc aici
Prin întunecații pini se dezvăluie vântul.
Luna-și împăștie fosforul peste apele rătăcitoare.
Aleargă zilele egale urmărindu-se.

Îngeri care împlinesc aerul
prin puritatea aripilor lor fluturânde
precum văpaia fertilă
prinsă-n focul lânii scânteietoare

Scrie-mi scrisori.
Cu sclipirea pâraielor repezi
pe galben-argintiul întinselor câmpii.
Scrie-mi scrisori

Sosește iarna. Un splendid edict
îmi dau domoalele frunze
îmbrăcate în liniște și galben.

Pătrund la tine printr-o altă limbă.
N-am nicio îndoială că tu ești făuritorul limbii materne,
nu toți poeții au acest privilegiu.
Omenirea cuprinde atâtea limbi antice

lui Constantin Brâncuși

Pietrele acelea brute,
aproape ca un miez,

Nu știu
Ce se află pe ultima pagină
A cărții sfinte a Ierusalimului,
Știu doar că o bombă explodă

O, dulci cântece de ducă,
curgeți pe extazul meu,
precum vântul printre pânze
și al mării val, mereu.

Camera giganticului sărman, nocturnă și decorată
de mâini atât de neputincioase că tocmai ating brocartul persan
al îngerului
îmi cercetează amănunțit pieptul, deschizându-și discuția

Delir
al luminii.
Un cor
de raze pe care nu ți-l amintești: