Frunza

vineri, 09 septembrie 2022

Frunza
...
Noaptea curge leneș, timpu-ncet se duce,
Florile-și adună frunzele pe fire
Stelele se sting. Pleacă să se culce,
Luna-și plimbă trena albă și subțire!
...
Când și când mai pică o funză gemând,
De toamnă rănită, se culcă la pământ,
Nu peste multă vreme s-or auzi foșnind
Frunzele uscate, biciuite de vânt!
...
E început de toamnă, fructele sunt coapte,
Prunele pleznesc de grase, printre ramuri,
Răcoarea nopții scoate aburii pe geamuri,
Zorii sunt aproape, mai e puțin din noapte!
...
Mi se pare mie, sau timpul parcă trece
Ceva mai iute de la o vreme-ncoace?
Vara e gata. Și-a luat haina să plece
Și de-abia la anul crede că se-ntoarce!
...
Asta-i legea firii, nu avem ce face
Și de-acum încolo, de va fi mai greu,
Că toate s-or schimba așa cum nu ne place,
Probleme nu ne facem, cu noi e Dumnezeu!
...
Dar acum mi-e milă de frunza care geme,
Pe caldarâm întinsă ca un bolnav ce zace,
De-aș putea să-i spun, micuțo, nu te teme,
Căci anul care vine, să vezi, te vei înoarce!

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.