Explicație
...
Din bătrâni se povestește, că la Dumnezeu în Rai,
Sfântul Petru a venit și i-a spus: Doamne, e bai!
Dumnezeu l-a întrebat, mângâindu-se pe barbă:
Care-i baiul mă Petrică, de dai aici așa năvală?
Doamne, stau proștii la poartă, câtă frunză, câtă iarbă!
Păi bine mă Petrică tată, ei n-au auzit de școală?!
Nu știu Doamne, eu îți spun, fă ceva că e prăpăd,
Proștii sunt prea mulți în lume, lumea bine nu o văd!
...
Du-te Petre, ia cazanul și-mparte-le minte la toți!
Și se duse Sfântul Petre, prin spate, pe la magazie,
Luă cazanul cel mai mare plin cu minte-apă vie
Și-ncepu apoi s-o-mpartă proștilor, cu polonicul,
Dar mintea se-mpuțina și atunci le-a dat cu picul!
...
Iar când s-a golit cazanul, la Domnul se duse iar
Agitat peste măsură, îngrijorat și istovit:
Doamne, le-am dat toată mintea însă este în zadar
Proștii sunt la fel de mulți și cazanul s-a golit!
...
Am avut minte destulă și limpede ca apa vie!
Du-te Petre-atunci în spate și ia o tonă de hârtie,
Ia din depozit un stilou și apucă-te de scrie
Diplome de absolvire de școli și universități
Du-te-apoi, adună proștii și dă-le diplome la toți!
...
Sfântul Petre-a ascultat și s-a conformat degrabă,
Dar proștii încă erau mulți, câtă frunză, câtă iarbă!
Doamne, spuse Sfântul Petre, hârtie nu mai e deloc!
Lasă Petre, las pe mine, că proștilor le dau noroc!
Și să nu mai vii la mine și să-mi spui Doamne, e bai,
Pentru că de-acum în lume, ”prost să fii, noroc să ai”!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: