Eu nu te iubesc cum te iubesc oamenii, si te iubesc cum te iubesc eu.
Eu sunt deasupra lor că:
Îți colind cărările inimii înnoptate pe vârfurile degetelor,
luminând doar traiectoria sărutului tău spre limanul buzelor mele.
Pe vârful degetelor îți respect frumusețea
pe care vreau să o conserv pentru eternitate.
Eu nu te iubesc cum te iubesc oamenii pentru că oamenii nu sunt ca mine,
pentru că eu nu sunt ca ei,
tu lebada mea de aur născută-n mizeul soarelui meu.
tu care-mi curgi pe retină
ca o lacrimă nepătată
de împrejurările absurdului,
de interacțiunile celor două lumi
suspendate în noi.
Eu nu te iubesc cum te iubesc oamenii...
Eu te iubesc cu plăcerile păcatului,
cu blestemele cărnii,
cu ispitele ochilor,
cu pofta după trupul tău fraged, îndrumător spre păcat,
spre iadul în care amândoi
vom arde pe rugul iubirii.
Eu nu te iubesc cum te iubesc oamenii,
eu doar te iubesc,
un cuvânt al cărui dulceață dispare dispare de pe buzele altora
pentru că el există doar pe buzele mele...
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Detalii poezie:
Distribuie pe: