Drumul
...
Curge trenul pe șine
Destine, destine, destine,
Calea ferată așteaptă
Și gara așteaptă un tren ce se-ndreaptă
Spre mine, spre tine
Destine, destine, destine
Într-o lume-n ruine!
Sunt gări prea puține
Dar, nimeni nu coboară
În vreo gară
Preferă să moară
Într-o lume-n ruine!
Trenul nostru curge pe șine,
Unind două destine.
Am plecat la drum
Amândoi, amândoi,
Pe sub flori de salcâm,
Pe sub nori plini de ploi,
Spre gara noastră
Din zarea albastră,
Privind pe fereastră
Către lumea de vis,
Unde ne-așteaptă,
Mama noastră Tanis!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: