Dincoace, dincolo

Autor:Ioan Popa


Adăugat de: Ioan Popa

duminică, 17 mai 2020

Stai in fata usii
si astept sa o deschizi
sa vad ce zi e astazi,
afara
Pomii sunt in floare
si uzi,
dupa ploaia de aseara?
Parca primavara-ntarzie
in casa la noi…
Si speranta umbla goala,
in papucii goi.

Dincoace, in limanul casei
era bine si caldut;
dincolo, in marea vietii
ma simt palid si slabut!
Anemia primaverii!?
Nuu, este Sistemul si sunt sigur,
constient,
ma lupt cu primul val
sa nu fiu din nou la mal,
sa nu fiu un...repetent!
Stau atent!

Dincolo, iarba e-nalta,
chiar si gardul
si piticii nu se vad;
dincoace, liber umbla leopardul,
ochii lui traznesc prapad!
#staiincasa
ce grimasa!
Poate devin un leopard
si piticii-n cap m-apasa,
gadilind la miocard,
...ma consum, poate si ard…
Insa, ceva ma retine
(interese "intestine"?!…)
- Keep calm! Bland!
gandind si rasufland
ca totul #vafibine!
De-o fi ploaie, de-o fi soare,
ramane de vazut!
Nimeni, insa, n-a crezut
ca din invizibil se si moare!

Dincolo de nori e vesnic soare,
stelele nu au buton de "out"
astri noi, nu vreau sa caut:
dincoace, Soarele 'mi-esti tu!
Tu, steaua gravitatii mele,
eu, manechin intre modele.

Ma privesti in fata usii
cu ochi profunzi,
oare, ai niste regrete
sau altceva imi ascunzi!...
Eu nu vreau sa stiu nimic.
- Ies! O zi buna!...
si-un pupic!


vezi mai multe poezii de: Ioan Popa


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Familie
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CCXXX.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.