Din dorința ta am ars
Din dorința ta, ca un astru-nvăpăiat
derizoriu orientat
înspre apus.
Sunt distrus- ce s-a-ntâmplat?
Zorii zilei și-au cedat
strălucirea în neant
și-au căzut în întuneric
dezolant.
Căzut acum- nimic pe drum,
doar mici lacrimi ce-s azi scrum;
ale tale îndepărtări
pe terestre lungi cărări
mă fac să zbor,
si să sper că în amor
visul tău va fi ușor.
Eu pe cer,tu pe pământ
fiecare-n al său gând.
vezi mai multe poezii de: hlh98
Detalii poezie:
Distribuie pe: