Dializa

Autor:Azoitei Stefania


Adăugat de: Azoitei Stefania

vineri, 09 decembrie 2016

Fierbe-mi sângele la foc mic
timp de 10 minute,
Apoi la foc intens până te întorci,
Dacă mai vii să-mi vezi AND-ul
Transformat în aburi
Ce ţi se imprimă pe buze,
Ca un ultim sărut scurtcircuitat
Şi lasă-mă să mă înăbuş
în suc propriu de gelozie
în amintiri , piele, sentimente
şi oseminte.
Când voi fi gata
Nu îmi voi mai aparţine.
O să fiu împrăştiată în gaura de aerisire,
pe pereţi,
dar în mare parte,
pe tine,
Încercând chiar şi în variantă sangvină
să-ţi intru sub piele
şi să-ţi murdăresc hainele cu rămăşiţe din mine.
Că poate atunci,
după ce m-ai fiert la foc mic
şi am devenit o dializă fără rost,
Trecându-ţi limba peste buzele scăldate
în venin roş
Îmi vei simţi gustul adevărat
şi vei devora aerul
În căutarea mea.


vezi mai multe poezii de: Azoitei Stefania


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Iubire
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: LXVIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Nu înțeleg de ce 10 în loc de zece?

O poezie bună! Te felicit!

Cu o singură mențiune:

"şi să-ţi murdăresc hainele cu rămăşiţe din mine"...îți dai seama ce ai scris aici? :)

Cu drag!
Adina Speranta
duminică, 11 decembrie 2016