Azoitei Stefania - creaţii proprii
- Marinarul si iubirea
Iubirea e mai rece decât moartea
Văzută prin ochiul de sticlă
Al unui marinar beţiv de mare
Şi îndrăgostit de rom
- La răsărit de trecut
Gustă-mi galaxiile de pe buze
Ca mierea florilor de salcâm
Îmbibată în ultimii stropi
Ai otrăvii tale ce-mi curge prin vine
- Canibali
Eram în cadă
Încercând să mă spăl de tine
Cu peria de sârmă
Zgâriindu-mi epiderma
- Hohote
Iubirea îmi rupea oasele,
Iar eu râdeam în hohote de isterie violetă,
Lacrimile fiindu-mi amare ,
Deşi pielea era vanilată.
- L-am numit Katrina
L-am numit Katrina,
Pentru că era un uragan
Ce-şi purta zâmbetul ca pe un portret de DaVinci,
Iar pielea îi părea făurită în Univers.
- 12 .
Am căzut în gol de la etaju 12
Pentru că era ora 12.
Şi te aşteptam deja de 12 ore.
Şi 12 zile.
- Îmi miroase pielea a tine
O să-ţi împrumut pielea
Cât timp mă dezbrac de a mea,
Să o pun la spălat la 120 de grade.
Să-şi piardă culorile, să-şi micşoreze arterele
- Poti pierde ceva ce niciodata nu a fost al tau
Ţi-e dor vreodată de firele de nisip ce-mi curgeau din păr când îţi treceai degetele prin ele?
Dar de surâsul de foc, de vară, de viaţă, ce mi-l implantai în minte?
Şi amintirile de seri amorţite şi nopţi de grele răsărituri cui i le laşi?
Nu vreau custodie pe ele, căci eu le-am achitat.
- Fumator
Parfum de ţigară.
Pe buze scurm.
Mâini cu atingerea uşoară,
Privirea goală
- Au gust
A apus august într-un asfinţit sfâşiat
De o emoţie neîmpărtăşită de toamnă,
În care nu a avut timp să-şi spună sieşi adio,
Înainte să sferme sufletele precum frunzele.
Distribuie acest autor: