Poezii despre Curaj:

Privea năuc și trist marea-nvolburată,
De multe ori riscase,jucând al vieții zar,
Halucinând pierdea a clipelor durată,
Un hipotermic vis fu ultimul coșmar!

Odiseea aripilor

Am pornit în odisee cu alaiul meu de muze,
Să cutreier mări albastre sub un cer nemărginit,

Îmbătat de două zile și trezit de-a mea vecină
Că de la atâta ploaie a rămas fără lumină
M-a rugat cu disperare să mă duc la dânsa-acasă,
C-avea hainele murdare și copiii toți la masă.

Cutreierări de gânduri
Prin univers pustiu
Noianele de nimburi
Pândesc în purpuriu.

Deschide-ți ochii în templul de tine,
Picură stele cu inspirații divine.
Tot ce te ține e mintea, ce susține
Și abandonează tot ce nu-i convine.

Ridică-ţi fruntea,tinere,
Nu sta cu capul plecat.
Strângeţi pumnii,tinere,
Zdruncină trecutul dureros care cândva te-a apăsat.

Leoaică tânără e luni,
Ea saltă tragic din genuni
Printre "tu faci" și "trebuie"
Și-ți pune-n mână-o sabie.

Lăsați fluturii să zboare,
dincolo de străfulgerările
tridentelor
Zeilor războinici

Horea, Cloșca și Crișan;
un țăran, un altul și-ncă un țăran.
În juru-l-e furia neamului de moți,
ai dacilor războinici, strănepoți.

Te-am găsit și sufletul mi-e plin,
Nu vreau să trec iară prin chin,
Că tu ești tot ce mi-a rămas,
În inimă mea tu ai făcut popas.