Cerul şi marea

Autor:Stelian Stancu


Adăugat de: Pitagora

vineri, 09 aprilie 2021

Când adie vânt de vară
Peste cerul alintat
Se prăvale marea-n seară
Peste câmpul luminat.
Tropăind în deşteptare
Soarele vrea să înscrie
Şoapte dulci şi desfătare
Mării, celei ce învie,
El simbolul de iubire
Amalgam şi luminare
Fapte dulci, cu bucurie
Din măreaţa resemnare.
Cerul e amorul clipei
Iară marea, veşnic este
Un stindard ce redă stipei
Armonii, gânduri celeste.
Suflă vântul către mare
Dar el soarele poznaş
Uită ce e fără cale
Şi zâmbeşte mintenaş,
Căci din marea cea mai mare
Doar el visul mai apune
Şi nu e asemănare
Între cer, marea şi lună.


vezi mai multe poezii de: Pitagora


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.