Cercătorii
...
Zic ăștia cum c-ai fi cam demodat,
Că timpul tău de mult este apus,
Și neînțelegând ce-ai avut de spus,
Te-au pus într-o arhivă, la uitat!
...
Mai sunt unii ce cred că de vorbesc
Despre tine și neștiuta-ți fire,
Par mai mari și astfel îți răpesc
Un crâmpei din alba-ți nemurire!
...
Alții scriind, din stilu-ți se inspiră,
Cercând astfel să intre-ntre poeți,
Dar se poartă exact ca acei beți
Ce plâng cercând să inspire milă!
...
Cearcă mulți să rupă o bucată
Din focul sacru ce-a ars în viața ta,
Te demontează bucată cu bucată
Și nu știu pe care dintre bucăți să ia!
...
Ești prea greu pentru ei și prea departe,
Doar cu cuvântul mai pot să te atingă
Și tot încearcă focul tău să stingă,
Uitând că arzi și dincolo de moarte!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: