Catrene
...
Trăiește azi, căci mâine e-o zi ce nu există
Nu te-ngriji de mâine, te bucură de azi,
Grija îți provoacă aceeași stare tristă
Când în iarna viețiii, neputincios, mai cazi!
...
Vreodată tu nu cere nimica nimănui,
Milă nu aștepta, mai bine dăruiește,
De ceri cât de puțin, nu contează cui,
Ca pe-un cerșetor atunci el te privește!
...
Prietenii sunt buni, că-i știi de-atâția ani,
Dar nu cumva să vadă că-n viață te ridici,
Pentru că lângă tine se vor simți mai mici
Și îți vor deveni cei mai răi dușmani!
...
Pe drumul vieții tale mergi singur și tăcut,
Nu întreba pe nimeni ce cale să apuci,
E plină omenirea de cei ce zac sub cruci,
Ce ascultând de alții, au mers și s-au pierdut!
...
Nici nu cere milă chiar de-ți este greu,
Atâți s-or bucura văzându-ți neputința,
Pentru că tine, când suferă ființa,
O rugăciune urcă direct la Dumnezeu!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: