Canicula
...
Dimineață senină, multă lumină,
Ușor ușor coboară, o caniculară
Zi de miez de vară !
...
Nicio slabă suflare n-aduce răcoare,
Nicio pâclă de nori nu umbrește în zori
Însetatele flori!
...
Albastru azur, imens abajur,
Bolta ce-apasă și pare vîscoasă
Pe noi se lasă!
...
Miroase-a cuptor și parcă mi-e dor
De ploaia curată de altădată,
Ce cădea înspumată!
...
Vremea se schimbă și soarele-și plimbă
Din loc în loc, doar univoc,
Limba de foc!
...
Pe noi se lasă, fierbinte, tăioasă
Ziua de vară, caniculară,
Ca o povară!
...
Pe cer nu umblă, s-aducă umbră,
Nicio pâclă de nori, pe-nsetatele flori,
Ce-și pierd din culori!
...
Deschid în zadar să scap de pojar
Fereastra la casă, căldura apasă
Grea, nemiloasă!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: