Campionul
...
Nu mai știu ce zi era, bănuiesc o zi de joi,
Când a venit un marțafoi, într-o vizită la noi,
Să ne-nvețe el a scrie, plin de ifos, fudulie,
Promovând o marțafoaică ce se dă la poezie,
Dama, altfel tinerică, tipul ușor de tâlhărică,
El, șmecheraș cu fire albe, moartea inimilor slabe,
Cu un aspect dezinvolt, genul abia ieșit din cort,
Chipurile scriitor, dar mai degrabă profitor,
Tipul ușor de nonșalant, cu aer de cunoscător,
Amabil și descurcăreț, cu o privire de dispreț,
Venise să ne dea lecții și să-și promoveze loaza,
Crezând că provincialii nu prea știu care e faza...
Dacă și-ăsta-i scriitor, eu sunt pilot de planor!
...
Drept dovadă că nu mint în ce privește nasulia,
În scurt timp a venit loaza să-și lanseze cărțulia!
Mare lucru nu se știe despre-acest scriitorist
Care cic-ar face parte dintr-un curent X-zecist.
Dar, să fie sănătos, despre morți, numai de bine
Rămână-n capitala țării la el acolo-n iuniune,
Din ăștia e plină țara, s-au înmulțit ca mucegaiul,
Poeți de șpriț și tinerele, campioni la muls buhaiul!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: