Ars poetica
...
Suntem corpuri plutitoare
Printre valurile-adânci,
Viața, nesfârșita mare
Izbindu-ne mereu de stânci.
...
O ce valuri înspumate
Ne tărăsc înspre abis,
Dar noi, creaturi ciudate,
Dormind, visăm la Paradis.
...
Asta-i totul? Nu, nu este
Este doar o fantezie,
Zăpezi topindu-se pe creste,
Izvoare vii de poezie.
...
Între timp, cât zbucium surd,
Câtă pierdere de vreme,
Uitând să luăm verdele crud
Să pictăm cu el, poeme.
...
Dar căutând ce n-am avut,
Găsim ce nici n-am căutat,
Secretul timpului pierdut
În arca veacului uitat.
...
Metaforele-mperecheate
Pentru efortul de salvare
Din valurile frământate
De vânt, pe nesfârșita mare.
...
Și-atunci, n-avem de ce ne teme,
Căci din durerea care vine
Din lacrimi, vise și suspine,
Simțind, în noi se nasc poeme.
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: