Și-acum visezi, dar visul ți-e schimbat:
te-avânți prin nori c-un strigăt de plăcere,
de parcă nu-s aceia ce-ai scăldat
în lacrimi izvorâte din durere.
Visezi frumos! În visul tău e-un zbor
prin fericirea inimilor pure
pornite pe un drum înălțător,
ferit de gânduri sau poteci obscure.
Plutești ca altădată spre abis,
dar este altfel, încărcat cu stele,
și pare-un univers ce s-a deschis
ca să-ți permită zborul printre ele.
Iar tu i te arăți, ca într-un dans
în care muzica nu mai contează,
căci sufletul ți-e undeva-n devans,
acolo unde totul se creează.
vezi mai multe poezii de: Daniel Vișan-Dimitriu
Detalii poezie:
Distribuie pe: