după plecarea ta mi-a trebuit o zi
să adun cuvintele
în care am pescuit gândul întoarcerii
o altă zi să desfac nodul de la pantofii
prin care degetele prindeau conturul rădăcinilor
zilele se succedeau tot mai goale
în fiecare zi cu jenă aveam de înfruntat
ploaia
într-una din zile am răsturnat inima într-o
vază cu flori
apoi am aflat că adunând frunze
poți grăbi întoarcerea primăverii
am coborât
în stradă
să dezgrop urmele sărutului tău
vezi mai multe poezii de: Cristian Ovidiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: