zăpada de lut

marți, 29 decembrie 2020

ZĂPADA DE LUT

de Marian Florentin Ursu

*


Mă-nfior şi acum căutând prin ninsori,
O cărare prin timp şi-o potecă spre noi,
Dar mi-apari din zăpezi, străbătând din trecut
Şi îmi pui mâna ta peste umărul ud

Cu un braţ plin de flori mă condamn să te iert
Şi te-aştept răstignit într-un secol incert
Dar îmi cresc nişte cuie în glezne şi-n mâini
Când mă arde pe frunte cununa de spini

Te iubesc absolut, şi-n genunchi te iubesc,
Şi aici, şi acum, şi-ntr-un mod nelumesc,
Dar mai mult te doresc la finalul de an,
Când ne ninge cu iezi şi cu flori de castan

Când te-mpiedici de zbor nu ai unde să cazi
Şi iubirea de ieri, e zăpada de azi,
Eu trăiesc respirând tot ce-a fost între noi
Şi în anii ce vin şi în lumea de-apoi

Te aştept cu o mână de cetini de brad,
Cât mai pot să ascult cântecul vreunui bard
Şi când vii peste ani să-mi vezi chipul tăcut,
Să mă strigi căutând prin zăpada de lut...

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: