cuvintele sunt prăpastia în care
poetul se prăbuseste
cade într-o disperare acută
si moare
strivit de verbul ce creste
indiferent
ca o statuie sculptată
de mâna unui sculptor bătrân
bântuit de regrete
doar ploaia îi mai spală din griji
doar croncănitul unei ciori îl trezeste din starea de letargie
si doar tic-tac-ul ceasornicului îi adânceste prăpastia minții
prăpastia unei dureri
fără capăt
Sepiile îşi schimbă culorile în funcţie de plantele şi pietrele din jur. Acest lucru este posibil datorită sacilor cu pigment din piele, care se dilată sau se contractă în momentul schimbării culorii.
Citate şi Maxime:
Poezia este arta de a face să intre marea într-un pahar. Italo Calvino
vezi mai multe poezii de: M Horlaci
Detalii poezie:
Distribuie pe: