Zădărnicie

Autor:valentindavid57


Adăugat de: valentindavid57

luni, 07 octombrie 2024

Zădărnicie

Ești uneori așa de întristat,
Că inima începe să te doară:
Arunci semințe-ntr-un ogor arat
Și după tine le înghite-o cioară.

La vâsle tragi în barca ta din greu,
Cu cana zvârli apa adunată,
Dar chiar acel cel ajutai mereu,
Ți-o toarnă înapoi cu o găleată.

Împarți o pâine, ani, cu cineva,
Ba și credeai un timp că te-a iubit;
Era doar un tertip de mahala
Să îți infigă-n spate un cuțit

Adăpostești o noapte un sărman,
Și generos îl speli, il pui la masă,
Dar drept răsplată-n noaptea de catran
Îți pune la plecare foc la casă.

Debusolat, profund dezamăgit
Am căutat în dicționar pe listă
Și cu stupoare am descoperit,
Cuvântul „mulțumesc” nu mai există.


vezi mai multe poezii de: valentindavid57


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? nu
  • »» Vrei să fie analizată critic? da


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.