Sonetul CXXIV - William Shakespeare

Iubirea mea de-ar fi copil de rege,
Ar fi pripasul soartei, slujitor
Iubit de timp sau frînt de aspra-i lege,
Boz între bozi sau floare între flori.

Dar nu-i, căci ea e mai presus de toate,
De fastul sclipitor şi n-o loveşte
Cîrtirea josniciei prea plecate
De-a cărei modă timpu-i prins ca-n cleşte.

Politica, această rătăcire,
N-o sperie cu iţele-i de-un ceas ;
Iubirea-i singură-n desăvîrşire
Şi pururi neschimbată mi-a rămas.

Nebunii timpului îmi sînt chezaşii :
Mor ca martiri, trăind ca ucigaşii !

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: William Shakespeare



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.