Sonetul 39 [Sonnet XXXIX] - William Shakespeare

Traducere de Octavian Cocoş

Cum să îţi cânt valoarea-n mod decent
Când tu eşti partea bună ce-o vădesc?
Şi la ce bun s-arăt al meu talent?
Nu sunt fudul atunci când te cinstesc?
Şi-atunci, mai bine să ne despărţim,
Trăind iubirea noastră separat,
Ca astfel, când departe o să fim,
Să-ţi dau ce meriţi tu cu-adevărat.
Absenţă! Ce tortură, ce mai dor,
De nu te-ai comporta indiferent
Stârnind în mine gânduri de amor,
Ca să mă-nşele dulce, permanent,
Mi-ai spune cum din unu doi separ
Când laud omul ce-a plecat hoinar.

Adăugat de: Octavian

vezi mai multe poezii de: William Shakespeare



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.