Acolo-n șanț el a căzut
Cu secera în mână,
C pieptul gol și îngropat
Cu capul în țărână -
În vis el vede țara sa,
Că-n țară-i doru-l mână.
Cu vuiet Nigru urlă-n văi
Ca leul în zăbrele,
Câmpii de palmieri să-ntind,
El, rege, domn pe ele!
Și caravane vin încet
Cu glas de clopoțele.
Regină, și-mprejur copii,
Cuvinte dragi îngână,
Ea i se uită-n ochi zâmbind
Și-l strânge-ncet de mână-
Și-atunci din ochii lui căzu
O lacrimă-n țărână!
La brâu cu spadă, pe-un fugar
El fulgeră la vale,
De-argint e frâul, și-nspumat,
Și cum aleargă-n cale
De șolduri-i se bat vuind
Războinicele zale.
Flamingii, urmăriți de arc,
Din fugă el îi prinde;
De-asupră-i vede în amurg
Văzduhul cum s-aprinde,
Și-adoarme noaptea lângă foc
În crâng de tamarinde.
Și-n noapte-aude glas de lei
Și urlete de fiare,
Încet hipopotamul greu
Din mlaștini îi răsare -
Și-acum triumfător zâmbind,
Aude-n vis fanfare.
Și codrii vechi cu mii de guri
Un imn prin noapte cântă,
Și-orcanul cântă, și-al său glas
Pustiul înspăimântă:
Un imn al libertății-n cor;
Cântarea ei cea sfântă!
El nu mai simte biciul crunt,
Nici arșița de soare
El e departe-n țara lui -
El e-ntr-un șanț și moare!
Și l-au aflat acolo mort
Cu fața zâmbitoare.
Distribuie: