Vis

Autor:Lucia Gargaletus


Adăugat de: Lucia Gargaletus

sâmbătă, 22 septembrie 2018

VIS
Pornesc pe drumul
păzit, de orişice ispită.
Mă-ndrept sperând,
c-am să-ntâlnesc
nădejdea clipelor senine

Trec ca o umbră.
M-am rătăcit.
M-aplec ca să sărut pământul...
deşi, s-antunecat deja.

Au apărut puzderie de stele.
Se face linişte şi pace.
Încetul, cu încetul,
s-aprind pe cer, iar zorii dimineţii.

Copitele de căprioară,
împrăştie frunzişul.
În depărtare văd o casă,
aşezată, pe malul unui lac.

Tăcere.
Doar umbrele dansează
un dans nebun
cu ielele pădurii.


vezi mai multe poezii de: Lucia Gargaletus


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Diverse
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Poezia săptămânii nr: CLVIII.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.