- Acasă
- blacks
- Verticala vieții
Verticala vieții
vineri, 15 ianuarie 2016
Picură adânc secunda peste ziua zbuciumată
și a noptii cataplasmă se întinde ca un leac
să-nvelească într-o bură ce-i muncit de judecată
și în mareția lunii e doar miezul unui fleac.
Luna hulpavă consumă ale dragostei merinde,
tolanită-n desfătare pe al stelelor covor
Și din când în când aruncă firimituri ce vor surprinde
două suflete flămânde și-nsetate de amor.
Vin cohortele de visuri din a somnului genune
și atacă nevăzutul cu o mare de-ntâmplări
ce-și hrănesc a lor samânță din a zilei acțiune,
așteptând ca-n toiul nopții să pornească-n zbor, călări.
Al lor prinț îndeamnă calul să-și întindă anvergura
unor aripi ce-s croite din al nopții așternut,
să pornească-n zbor, acolo, unde tainic sinecura
îi oferă stăpânirea peste-al viselor ținut.
Furișându-se-n tăcere, somnul își alege-o pradă,
peste-a ploapelor lumină el i-așterne tainic vis,
ca un hoț ce lasă-n urmă a suldamilor tiradă,
el ia trupului tăria și-l coboară în abis.
Se întinde peste secoli a călatoriei vrajă
Și coboară până-n timpuri renegate în prezent,
când reduta omenirii larg deschisă, fără strajă,
era doar credința oarbă într-un astru difident.
Prin a visului magie și a noptii-ablațiune
trece, iată, printre secoli, bietul Călător noaten
și coboară în regatul unde-a Soarelui genune
E clamată în urale și numită.. Akhenaten.
Faraonul își ridică peste adunare chipul,
capul țuguiat zvâcnește ca o suliță spre cer.
Sceptrul și-l întinde-n zare stăpânind întreg nisipul
c-o putere antamată de la Nilul jitnicer.
Fermecat de locul unde vraja visului străluce,
Călătorul se îndreaptă către cel ce stă pe tron,
spre a da binețe celui ce cu fală-și duce
a sa nobilă relege, venerându-l pe Aton.
- Preamărite prinț al razei și al Soarelui lumină
din puterea unor gânduri izvorâte de prin cărți,
regăsesc a mea idee, reflectată de retină
și observ pierduta lume, neînscrisă azi pe hărți.
Larg îți este orizontul după dunele de aur
ce-i cuprins de-a ta privire și-al voinței așternut,
căci tu ai decis ca lumea să devină un tezaur
ce turnat in piramidă îți va fi mormânt și scut.
Ai gândit c-a ta uitare peste secoli vă fi stinsă
Dacă vie îți e cripta şi cu fruntea-n fiptă-n cer?
Numai norii poartă-n pântec înflorită şi aprinsă
Ploaia sacră a nemuririi cu izvoarele-n mister.
Mulți uita-vor al tău nume în a lumii promenadă
spre-un sfârșit pe care nimeni nu îl va citi prin cărți,
dar al tău mormânt enigmă, fără nici un gram tăgadă
va deschide lungi dezbateri și-ale nemuririi porți.
Te vei folosi de lumea ce îți cată adăpostul
tot analizându-ți viața si al tău tainic mormânt
și tot caută-nțelesuri fără a-nțelege rostul
vârfului de piramidă în război cu-acest Pământ.
- Călător adus de raze și de-a Soarelui splendoare
ca un sol al celor care încă caută răspuns,
De ce cauți azi, în dune, în nisipuri mișcătoare
Adevărul ce strabate generații ce-au apus?
Voi nu prindeți în privire decât tot ce vă-nconjoară
și nu vă uitați spre aștri, să pășiți pe drumul lor.
Prin gândire aveți aripi, dar legate-s de-o comoară
Ce a banului putere vă umbrește ca un stor.
Fiți voi paseri ce s-avantă spre a cerului magie!
Rupeți legătura sorții și în zbor porniți-îndat!
Chiar dacă în zborul tainic nu veți face hălăgie
Să știți că... e-n firea sorții să-ntâlniți ce-i perimat.
Iată cum o largă lume stă în stoluri adunată,
Vrăbii doar țopăitoare pe-al secundei, simplu salt...
Ele n-au aflat că pasul e-o mișcare-îngreunată
de ciripituri ce-strânse în al inimii bazalt?
Dând din aripi se ridică la-nalțimi, ades știute
de a ochilor putere, dar nu îndrăznesc mai mult
că-s legate pe vecie cu parâme nevăzute
de a omenirii zarvă și vor fi ce-au fost: tumult!
Să nu te oprești în drumul ce îți licăre menire!
Să te-avânți spre alte creste, chiar de-or fi singurătăți!
Pe Pământ, în ochii lumii vei fi doar o licărire
sau subiect vei fi de vorbă și al altor răutăți.
Te vei ridica în zborul ce-ți va fi a ta gândire
Către o adunatură prinsă într-un zaiafet,
E a ciorilor periplu ce-au pierdut a lor menire
și-n croncănituri de secoli își deplâng al lor forfet.
De vei bate tot din aripi, te vei ridica spre creste
unde doar lumina vie va privi către Pământ,
vei atinge Absolutul și o lume de poveste
îți va fi în suflet casă, trupului apărământ.
Mulți vor ridica privirea să îți prind-a ta urcare,
dar ce vor vedea spre aștri va fi doar un punct pulsând.
Vor miji a lor privire, dar nu vor simți în stare
cum îți e așezământul și al nemuririi gând.
Ridicat-am piramida nu ca monument de fală
Și a pietrelor putere nu am luat-o din nisip,
E doar verticala vieții, necuprinsă de-ndoială
Ce milenii va străbate, sinonim la fenotip.
Iată cum a mea gândire în urcare a fost trimisă
ale piramidei trepte să le-nfrunte, rând cu rând,
să ajungă-n vârful sacru, unde viața nu-i închisă
de a timpului celulă și trăieste vericând.
..................................................................
Se deșteaptă Călătorul din a somnului magie,
tremurând de Adevărul ce în urmă a tocat
tone de idei greșite aruncate-n astă lume
de ascunsa neputință de-a-nțelege ce-i codat.
Este clipa când se naște noua ordine celestă
ca un gând ea se întinde în armata de soldați:
Să urmăm a noastră vrere, chiar de lumea o detestă
să nu fim ai bogației și ai faimei, bieți argați!
Să curmăm interna frică de-a privi spre-nalte creste!
Zborul să ne fie amplu, neavând aripi, defel!
Ne vom ridica interne, piramide de poveste
și apoi, treaptă cu treaptă, vom păși spre-al nostru țel.
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Comentarii:
Uimitor de frumos!!
sand
marți, 19 ianuarie 2016
"Daca ai in minte un subiect trebuie sa astepti. Va veni acea zi cand versurile se astern atat de usor.... ! "..cata dreptate ai,Blacks..! de la tine am invatat sa ASTEPT!..multumesc!-eu citesc tot ce scrii..inclusiv comentariile...
cu drag si pretuire pentru talentul tau...
danab
luni, 18 ianuarie 2016
Multumesc pentru sugestie!
Varianta dumneavoastra este cu adevarat mult mai poetica, a mea fiind mai plastica; cu permisiunea dumneavoastra o voi folosi-o, cu toate ca mesajul in noua varianta va fi dedus, nu punctat in mod direct; fiind de formare inginer sunt mai pragmatic in exprimari, folosind figuri de stil nici prea multe, nici prea putine, incercand totusi sa dau cititorului posibilitatea de a urmari firul logic al subiectului; sunt de parere ca prin folosirea a multe, prea multe metafore exista riscul ca cititorul sa piarda firul mesajului; in strofa respectiva am vrut sa subliniez dorinta faraonului de a construi o piramida cat mai inalta care sa strapunga cerul, iar din cer sa cada o ploaie a nemuririi, care sa-i dea faraonului nemurirea dorita; in varianta pe care o propuneti, din punctul meu de vedere apare acest mesaj , doar ca ascuns. Dar cititorul independent va gasi acest mesaj?
Vedeti, de asta nu apreciez eu prea mult poezia moderna, in vers alb, vers liber sau cum i-o mai zice. L-am citit cu atentie pe Eminescu; nu exceleaza prin folosirea metaforelor care sa vina duium; el exceleaza prin subiect, prin mesaj. Constructia lui poetica face ca poezia lui sa fi inteleasa atat de cei neinitiati in poezie, cei care citesc poezie doar pentru placerea personala si care raman cu o vibratie placuta a sufletului, cat si de cei care aprofundeaza fiecare vers si gasesc sensurile ascunse si mesajele fantastice.
In poezia moderna acest lucru nu e posibil; ea se adreseaza doar oamenilor din interiorul poeziei; poezia moderna nu iese in evidenta decat prin puterea figurilor de stil; pentru a-i creste valoarea, de multe ori autorii abunda in aceste figuri de stil, astfel incat, poezia pierde subiectul, subiectul este invelit in prea multe “ pături”si se sufoca.
De aceea incerc si eu in compozitiile mele sa nu fac abuz de figuri de stil, pentru a nu deveni greoi. Si asa, in repetate randuri mi s-a reprosat ca poemele mele sunt greu de citit, ca au multe strofe, ca ma pierd in introduceri, precum Balzac in scrierile lui. Pentru mine conteaza subiectul si mesajul transmis. Incerc sa fiu fidel acestui mod logic de a scrie (logica inginerului), punand accent pe aceste doua componente.
Sper ca toata lumea de pe site a urmarit dezbaterea de pe 15 la TVR 1 cu domnii Mihailescu, Stefanescu, Patapievici, unde s-a infierat, pe drept cuvant, aparitia versului alb; sunt sigur ca intr-un viitor apropiat se va reveni la forma clasica a poeziei, pentru ca … asa trebuie sa fie o poezie. Sau poate ca ”poeziei moderne” I se va da o noua definitie, diferita de cea a poeziei clasice.
”Eu imi apar saracia si nevoile si neamul”… , inclusiv ceea ce iubesc.
Multumesc pentru sugestie si pentru increderea pe care mi-ati acorda-o prin acea afirmatie ca ”pot”.
blacks (autor)
luni, 18 ianuarie 2016
Dragul meu confrate, sugestii se pot da multe, şi toate trebuie să ajute la înflorirea versului. Îmi permit să-ţi sugerez o modificare a următoarei strofe:
VARIANTA TA
Ai gândit c-a ta uitare peste secoli va fi nulă
Dacă-ţi vei clădi mormântul cu-al lui vârf pornit spre cer
Ce va-împunge norii sacri cu credința ca o sulă
Și a nemuririi ploaie vă cădea-n al tău ungher.
VARIANTA PROPUSĂ
Ai gândit c-a ta uitare peste secoli vă fi stinsă
Dacă vie-ţi este cripta şi cu fruntea-n fiptă-n cer?
Numai norii poartă-n pântec înflorită şi aprinsă
Ploaia sacră a nemuririi cu izvoarele-n mister.
În funcţie de opţiunea ta mai pot interveni. Oricum tu eşti autorul şi decizia îţi aparţine... eu vreau să fie bijuterie... aşa cum tu POŢI să scrii.
Consideraţie, dragul meu confrate.
CRITICUL BLIND
luni, 18 ianuarie 2016
Doar superba pot sa zic!!!
MONA
sâmbătă, 16 ianuarie 2016
Multumesc pentru lectura; am folosit multe regionalisme sau chiar cuvinte arhaice; este a doua idee care imi spune ca trebuie revizuita, "pe ici, pe colo", am incercat si am revizuit foarte putin din varianta initiala, dar acum, sincer, nu vad unde ar mai trebui sa intervin; desigur nu pot sa indic accentul cuvintelor: de exemplu: noaten este normal cu accentul pe "a"; astfel se pliaza perfect pe numele faraonului Akhenaten la care accentul in pronuntie cade pe "na".
Poezia are ritmuri diferite dupa cate capitole are: povestitorul, discursul Calatorului, discursul Faraonului si concluzia, din nou povestitorul. Din aceasta cauzz, o anumita strofa dintr-un anumit capitol are alt ritm decat o alta din alt capitol. Am vrut sa subliniez astfel dialogul. Subiectul imi apartine, nu l-am mai intalnit nicaieri, este o nouatate. Desigur, din interior eu nu vad unde sunt de facut corectii. Cu siguranta nu ma voi supara daca imi veti spune unde si ce anume sa corectez, dupa ce la o o noua lectura toate aspectele punctate de mine mai sus vor fi fost luate in considerare. Multumesc anticipat pentru recomandari! Si era sa uit: am lucrat la ea in doar doua jumatati de zi, nu asa mult cum sugerati. Eu sunt adeptul unui principu ca in poezia clasica nu trebuie sa fortezi nota, sa scrii neaparat, daca simti un blocaj la subiectul pe care il ai. Daca ai in minte un subiect trebuie sa astepti. Va veni acea zi cand versurile se astern atat de usor.... !
blacks (autor)
sâmbătă, 16 ianuarie 2016
Am citit poezia, care deși este lunga, te umple de frumos..o călătorie frumoasă.
Se asemănă izbitor cu scrisorile lui Eminescu.
Sunt convins c-ai lucrat mult la ea, dar s-a meritat efortul.
Mai trebuie revizuita puțin.. In rest, e excepțională !
Mă înclin in fata talentului Tău !
Toată stima !
M Horlaci
sâmbătă, 16 ianuarie 2016
Este ca un Luceafăr extrapolat la realitatea de astăzi, la prezentul pe care îl trăim.
mirimirela
vineri, 15 ianuarie 2016
frumoasa poezie..frumoasa dedicatie..
Eminescu este si va ramane unic!
imi place cum scrii,Blacks..pacat numai ca postezi atat de rar...atat de rar...
cu preture,
danab
vineri, 15 ianuarie 2016
Te felicit si va spun si eu LA MULTI ANI cu ocazia acestei minunate sarbatori a poporului român.
'' ca un sol al celor care încă caută răspuns,''
atentie, dragul meu confrate, modifica pe ici... pe colo ...si poezie este minunata...
Consideratie !
CRITICUL BLIND
vineri, 15 ianuarie 2016
Iata, postez prima poezia pe care am scris-o integral anul acesta; e o dedicatie memoriei Domnului Mihai Eminescu.
Pentru mine Domnul Mihai Eminescu este simbolul limbii romane, este poetul perfect, modelul de urmat in ceea ce priveste compozitia poetica. Vor fi destui care vor zice ce este depasit moral, dar va propun un exercitiu: dintr-o suta de oameni, cati vor sti sa recite cel putin o strofa din Eminescu, si cati vor fi in stare sa recite cateva ”versuri” dintr-o poezie moderna, in vers liber? Rezultatul destul de previzibil ar trebui sa dea de gandit celor care cred in modernismul poeziei. Perfectiunea poeziei clasice nu se degradeaza niciodata! Cu atat mai putin creatia Domnului Mihai Eminescu!
blacks (autor)
vineri, 15 ianuarie 2016
Adrian Maniu
Al. O. Teodoreanu
Alecu Donici
Alecu Russo
Alexandru Alexianu
Alexandru Bogdanovici
Alexandru Hrisoverghi
Alexandru Macedonski
Alexandru Philippide
Alexandru T. Stamatiad
Alexandru Vlahuţă
Alexei Mateevici
Andrei Mureşanu
Anonim
Anton Pann
Artur Enăşescu
Benjamin Fondane
Bogdan Petriceicu Haşdeu
Calistrat Hogaș
Camil Petrescu
Carmen Sylva
Cezar Bolliac
Cincinat Pavelescu
Constantin Mille
Constantin Negruzzi
Constantin Oprişan
Costache Conachi
Costache Ioanid
Dan Botta
Demostene Botez
Dimitrie Anghel
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Gusti
Dosoftei
Duiliu Zamfirescu
Dumitru Iacobescu
Dumitru Theodor Neculuță
Elena Farago
Elena Văcărescu
Emil Botta
Emil Cioran
Eusebiu Camilar
Gavril Rotică
George Bacovia
George Coşbuc
George Ranetti
George Topîrceanu
George Tutoveanu
Gheorghe Sion
Grigore Alexandrescu
Iancu Văcărescu
Ienăchită Văcărescu
Ilarie Voronca
Ioan Budai Deleanu
Ioan Iacob Hozevitul
Ioan S. Neniţescu
Ioanid Romanescu
Ion Barbu
Ion Heliade-Rădulescu
Ion Luca Caragiale
Ion Minulescu
Ion Neculce
Ion Șiugariu
Iosif Trifa
Iulia Haşdeu
Leonid Dimov
Lucian Blaga
Magda Isanos
Mateiu Ion Caragiale
Matilda Cugler-Poni
Mihai Eminescu
Mihail Kogălniceanu
Mihail Săulescu
Mihail Sadoveanu
Mircea Demetriade
Mircea Eliade
Nichifor Crainic
Nichita Stănescu
Nicolae Iorga
Nicolae Labiş
Octavian Goga
Panait Cerna
Radu D. Rosetti
Radu Gyr
Radu Stanca
Ştefan Octavian Iosif
Ștefan Petică
Traian Demetrescu
Tristan Tzara
Tudor Arghezi
Vasile Alecsandri
Vasile Cârlova
Vasile Conta
Vasile Militaru
Veronica Micle
Victor Eftimiu
Virgil Carianopol
Vladimir Streinu
Zorica Laţcu
Agatha Bacovia
Alexandru Andriţoiu
Alexandru Andrieş
Alexandru Busuioceanu
Alexandru Colorian
Alexandru Lungu
Alice Călugăru
Ana Blandiana
Ancelin Roseti
Andrei Ciurunga
Anghel Dumbrăveanu
Ara Alexandru Șișmanian
Aron Cotruș
Arsenie Boca
Aurel Dumitrașcu
Aurel Pastramagiu
Aurel Rău
Benedict Corlaciu
Camil Baltazar
Camil Poenaru
Cassian Maria Spiridon
Cezar Baltag
Cezar Ivănescu
Christian W. Schenk
Claudia Millian Minulescu
Cleopatra Lorințiu
Constanţa Buzea
Constantin Berariu
Constantin Michael-Titus
Constantin Noica
Corneliu Coposu
Corneliu Vadim Tudor
Dan Deşliu
Dan Rotaru
Daniel Drăgan
Daniel Turcea
Darie Novăceanu
Dimitrie Ciurezu
Dimitrie Stelaru
Dinu Flămând
Dominic Stanca
Dumitru Corbea
Dumitru Matcovschi
Dumitru Pricop
Dumitru Țiganiuc
Elena Armenescu
Elena Liliana Popescu
Emil Brumaru
Emil Isac
Eta Boeriu
Eugen Cioclea
Eugen Ionescu
Eugen Jebeleanu
Filip Brunea-Fox
Florența Albu
Gabriela Melinescu
Gellu Dorian
Gellu Naum
Geo Bogza
Geo Dumitrescu
George Călinescu
George Dan
George Drumur
George Lesnea
George Meniuc
George Ţărnea
Ghenadie Nicu
Gheorghe Azap
Gheorghe Grigurcu
Gheorghe Istrate
Gheorghe Pituţ
Gheorghe Tomozei
Gheorghe Zanat
Gherasim Luca
Grigore Hagiu
Grigore Vieru
Horia Vintilă
Ileana Mălăncioiu
Ioan Alexandru
Ioan Flora
Ion Brad
Ion C. Pena
Ion Caraion
Ion Dodu Bălan
Ion Horea
Ion Iuga
Ion Miloș
Ion Monoran
Ion Pachia-Tatomirescu
Ion Pillat
Ion Pribeagu
Ion Scriba
Ion Stratan
Ion Vinea
Iulian Boldea
Iulian Vesper
Leo Butnaru
Leonida Lari
Lucian Avramescu
Marcel Breslaşu
Maria Banuș
Mariana Marin
Marin Iorda
Marin Sorescu
Max Blecher
Mihai Beniuc
Mihai Codreanu
Mihai Ursachi
Mihu Dragomir
Mircea Cărtărescu
Mircea Ciobanu
Mircea Dinescu
Mircea Ivănescu
Mircea Manolescu
Mircea Micu
Mircea Pavelescu
Mircea Streinul
Miron Radu Paraschivescu
Nichita Danilov
Nicolae Corlat
Nicolae Dabija
Nicolae Davidescu
Nicolae Neagu
Nicolae Țațomir
Nina Cassian
Nora Iuga
Octav Sargețiu
Octavian Paler
Otilia Cazimir
Palaghia Eduard Filip
Paul Sava
Pavel Boțu
Pavel Coruț
Petre Ghelmez
Petre Stoica
Petru Creţia
Radu Cârneci
Radu Tudoran
Rodica Elena Lupu
Romulus Guga
Romulus Vulpescu
Sașa Pană
Sesto Pals
Simion Stolnicu
Sorin Cerin
Spiridon Popescu
Ştefan Augustin Doinaş
Ştefan Baciu
Ștefan Radof
Stefan Tanase
Ștefania Stâncă
Stephan Roll
Theodor Damian
Traian Calancia
Traian Chelariu
Traian Dorz
Traian Furnea
Tudor George
Tudor Vianu
Valeria Boiculesi
Valeriu Gafencu
Vasile Copilu-Cheatră
Vasile Posteucă
Veronica Porumbacu
Victor Sivetidis
Victor Tulbure
Virgil Diaconu
Virgil Gheorghiu
Virgil Teodorescu
Zaharia Bârsan
Zaharia Stancu
Adam Mickiewicz
Adam Puslojić
Adelbert von Chamisso
Ady Endre
Afanasii Fet
Ahmad Shamlou
Ahmet Hașim
Alain Bosquet
Alan Seeger
Albert Camus
Alberto Blanco
Alberto Serret
Alceu
Aldo Palazzeschi
Alejandra Pizarnik
Alejo Carpentier y Valmont
Aleksandr Blok
Aleksandr Puşkin
Aleksandr Soljeniţîn
Alexander Penn
Alfonsina Carolina Storni
Alfred de Musset
Alfred Noyes
Alfred, Lord Tennyson
Alphonse de Lamartine
Amalia Iglesias Serna
Amy Lowell
Anaïs Nin
Anatole France
André Breton
André Marie Chénier
Anna Ahmatova
Anne Sexton
Antoine de Saint-Exupery
Antonio Machado
Áprily Lajos
Arany János
Arhiloh
Aristóteles España
Arthur Rimbaud
Attila József
Baba Tahir
Babits Mihály
Bai Juyi
Balázs Béla
Bartók Béla
Bella Ahmadulina
Bertolt Brecht
Billy Collins
Blas de Otero
Bob Dylan
Boris Pasternak
Brian Patten
Carl Sandburg
Carl-Johan Charpentier
Carlos Barbarito
Carlos Drummond de Andrade
Carson McCullers
Cecilia Meireles
Cesar Vallejo
Cesare Pavese
Charles Baudelaire
Charles Bukowski
Charles Guérin
Charles Perrault
Charles Simic
Christian Morgenstern
Christina Rossetti
Cintio Vitier
Concha Urquiza
Coral Bracho
Dante Alighieri
David Avidan
Derek Walcott
Dino Campana
Dmitry Merezhkovsky
Dorothy Parker
Dsida Jenő
Du Fu
Dylan Thomas
Edgar Allan Poe
Edith Sodergran
Edna St. Vincent Millay
Eduardo Galeano
Edward Estlin Cummings
Edward Hirsch
Edward Thomas
Edwin Arlington Robinson
Edwin Muir
Efraín Barquero
Efrain Huerta
Eli Galindo
Elizabeth Barrett Browning
Elizabeth Bishop
Emile Verhaeren
Emily Brontë
Emily Dickinson
Enriqueta Ochoa
ERĀQI
Erich Fried
Erich Kastner
Estanislao del Campo
Eugenio Montale
Eugenio Montejo
Eunice Odio
Evgheni Evtuşenko
Ezra Pound
Fadwa Tuqan
Farkas Árpád
Federico Garcia Lorca
Félix Grande
Feodor Dostoievski
Fernando Pessoa
Fiodor Tiutcev
Firdousi
Forugh Farrojzad
Francesco Petrarca
Francis Jammes
Francisco de Quevedo
Francois Villon
Franz Kafka
Friedrich Hölderlin
Friedrich Nietzsche
Friedrich von Schiller
Gabriela Mistral
Gabriele d'Annunzio
Georg Trakl
George Gordon Byron
George Hunter
George Oppen
Gérard de Nerval
Gerhard Fritsch
Giacomo Leopardi
Giambattista Basile
Giorgios Seferis
Giosuè Carducci
Giuseppe Ungaretti
Guillaume Apollinaire
Gunnar Ekelof
Gunter Grass
Gustaf Munch Petersen
Hafez
Hans Christian Andersen
Harold Hart Crane
Heinrich Heine
Henry Lawson
Henry Wadsworth Longfillow
Henry Wadsworth Longfillow
Hermann Hesse
Herta Muller
Hiba Abu Nada
Hilde Domin
Homer
Horiguchi Daigaku
Howard Nemerov
Hristo Botev
Iannis Ritsos
Ingeborg Bachmann
Iosif Brodski
Ismail Kadare
Ivan Bunin
Jabra Ibrahim Jabra
Jack Kerouac
Jacques Prevert
Jaishankar Prasad
James Elroy Flecker
James Weldon Johnson
Jan Twardowski
Jean de La Fontaine
Jeanne-Marie Leprince de Beaumont
Jenny Joseph
Jidi Majia
Joachim Ringelnatz
Joan Maragall
Johann Wolfgang von Goethe
John Berryman
John Betjeman
John Keats
John Masefield
John Milton
Jorge Guillén
Jorge Luis Borges
Jorge Teillier
José Ángel Buesa
José Antonio Ramos Sucre
José Emilio Pacheco
José Eustacio Rivera
Jose Hernandez
José Martí
José Saramago
Jose Watanabe
Joy Harjo
Joyce Kilmer
Juan Gregorio Regino
Juan Ramón Jiménez
Juana de Ibarbourou
Juhász Gyula
Jules Romains
Julio Cortázar
Julio Flórez Roa
Kabir
Kalidasa
Karin Boye
Kay Ryan
Kenneth Patchen
Khalil Gibran
Kobayashi Issa
Kobayashi Issa
Kölcsey Ferenc
Konstantin Balmont
Konstantin Simonov
Konstantinos Kavafis
Kostas Varnalis
Kosztolányi Dezső
Krzysztof Kamil Baczyński
Kusano Shinpei
Langston Hughes
Lao Tse
Lasse Söderberg
Leah Lakshmi Piepzna-Samarasinha
Leopold Sedar Senghor
Lev Tolstoi
Li Po
Lina de Feria
Lisa Zaran
Louis Aragon
Louis MacNiece
Louise Bogan
Louise Gluck
Louise Labe
Lucy Maud Montgomery
Ludwig Fulda
Ludwig Uhland
Luis Cernuda
Luis de Góngora y Argote
Luís Vaz de Camões
Mahmoud Darwish
Manuel del Cabral
Marc Chagall
Marc Girardin
Margaret Atwood
Margarita Michelena
Margo Tamez
Marguerite Yourcenar
Marina Ţvetaeva
Mario Benedetti
Mario Vargas Llosa
Màrius Torres
Mark Strand
Mark Talov
Mary Oliver
Matsuo Basho
Maurice Maeterlinck
Maxim Gorki
Menelaos Ludemis
Michelangelo
Miguel de Unamuno
Miguel Hernández
Miguel Perez Ferrero
Mihail Lermontov
Moulavi
Muhsin Al-Ramli
Murilo Mendes
Nahapet Kuceac
Najwan Darwish
Nancy Morejón
Nazim Hikmet
Nicanor Parra
Nicolás Guillén
Nikolai Rubţov
Nikolaus Lenau
Nikolay Gumilyov
Nikos Karouzos
Nima Youshij
Norman MacCaig
Octavio Paz
Odisseas Elytis
Ogden Nash
Olaf Bull
Omar Khayyam
Ömer Faruk Toprak
Oscar Wilde
Osip Mandelştam
P Mustapaa
Pablo Neruda
Pablo Picasso
Par Lagerkvist
Paramahansa Yogananda
Patrícia Galvão (Pagu)
Paul Celan
Paul Eluard
Paul Valéry
Paul Verlaine
Paulo Coelho
Pavol Janík
Pedro Salinas
Percy Bysshe Shelley
Philip Larkin
Pierre de Ronsard
Pilinszky János
R. S. Thomas
Rabindranath Tagore
Rafael Alberti
Rafael Obligado
Rainer Maria Rilke
Ralph Waldo Emerson
Rasul Gamzatov
Refaat Alareer
Reményik Sándor
Rene Char
Richard Bach
Richard Brautigan
Rimma Kazakova
Rita Dove
Robert Burns
Robert Desnos
Robert Frost
Robert Louis Stevenson
Robert Penn Warren
Robert William Service
Roberto Bolaño
Rolando Cárdenas
Rosario Castellanos
Roy Fisher
Rubén Darío
Rudyard Kipling
Rumi
Ryōkan Taigu
Saadi
Şabestari
Saint-John Perse
Salamon Ernő
Salvatore Quasimodo
Samuel Taylor Coleridge
Sándor Márai
Sandor Petofi
Sappho
Sara Teasdale
Seamus Heaney
Serghei Esenin
Shel Silverstein
Silva Kaputikyan
Sir Muhammad Iqbal
Sohrab Sepehri
Stanley Jasspon Kunitz
Stephane Mallarme
Stephen Crane
Su Shi
Sylvia Plath
T.S. Eliot
Tadeusz Różewicz
Tahsin Saraç
Taras Șevcenko
Tassos Leivaditis
Ted Hughes
Ted Sheridan
Theodore Roethke
Thomas Campion
Thomas Moore
Titos Patrikios
Tomas Tranströmer
Tóth Árpád
Vachel Lindsay
Vasko Popa
Velimir Hlebnikov
Vera Pavlova
Vicente Aleixandre
Victor Hugo
Vinicius de Moraes
Vladimir Maiakovski
Vladimir Nabokov
Voltaire
Vörösmarty Mihály
W. H. Auden
Wallace Stevens
Walt Whitman
Walter de la Mare
Walther von der Vogelweide
Wang Wei
Wendy Cope
Wilhelm Busch
William Blake
William Butler Yeats
William Carlos Williams
William Ernest Henley
William Henry Davies
William Shakespeare
William Wordsworth
Wislawa Szymborska
Yahya Benekay
Yehuda Amichai
Yuri Kageyama
Caii mănâncă de obicei iarbă, iar mestecatul de plante tari le afectează dinţii. Astfel, specialiştii pot estima vârsta unui cal după gradul de deteriorare al dinţilor.
A fi viu înseamnă a avea simţul umorului, a avea o profundă calitate de a iubi şi de a te juca în voie. Sunt absolut împotriva oricăror atitudini negative în privinţa vieţii, iar respectul acordat Divinului a reprezentat întotdeauna o negare a vieţii. Pentru a transforma acest respect în ceva pozitiv trebuie să i se adauge neapărat calitatea jocului, simţul umorului şi iubirea. Respectul faţă de viaţă este singurul fel de respect care poate fi arătat Divinului, deoarece nimic nu este mai divin decât viaţa însăşi.
Osho
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave
Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire!
Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și
Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro
Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte
Zidul de Mărgean, Emilian Lican


vezi mai multe poezii de: blacks
Detalii poezie:
Distribuie pe: