Veniți la mine!
...
Sunt pretudindeni și nicăieri,
Sunt dintotdeauna și de nicicând,
Sunt supremul sunet al supremei tăceri,
Sunt primul și ultimul cuvânt,
Am totul dar nimic având,
Sunt totul dar nimic fiind,
Sunt cel ce n-a fost dar este,
Cel ce va fi nefiind,
Sunt cea mai mică umbră de gând,
Sunt în adânc și pe creste,
Sunt tu, sunt noi, el, ei, voi, eu,
Sunt cel ce sunt, totul în tot,
Propriul meu simbiot,
Dumnezeu!
...
Vorba mi-e dulce,
Privirea mi-e blândă,
iubirea fecundă
Sunt Adevărul adevărat.
Sunt cel ce v-a iertat
De pe cruce!
...
Veniți la mine toți cei însetați,
Cei ce plângeți, și suferiți,
Veniți la mine și beți apă vie,
Veniți la mine cei împovărați,
Că eu sunt calea cea dreaptă,
Veniți la mine, îndrăzniți,
Spuneți-mi tot ce vă doare,
Lăsați-vă gândul să zboare,
Ce eu sunt cel ce v-așteaptă
În veșnicie!
vezi mai multe poezii de: nicu hăloiu
Detalii poezie:
Distribuie pe: