Hora de la Grivița - Vasile Alecsandri

Fața lui Gazi-Osman,
Grivița poartă-un colan,
Un colan tot de oțel ...
Joacă fulgerii pe el.
Alelei! de l-aș lua,
Înapoi nu l-aș mai da!

Mândră-n cale mi-au ieșit,
Doru-n mine-a răsădit
Și de-o lună pân-acum
Răsărit mă ține-n drum.
Fă, colanul ți-oi lua ...
Și-napoi nu l-oi mai da!

Puică scumpă de viteaz,
Nu m-aduce la necaz,
Că-ntr-o zi m-oi da prin foc
Și te-oi prinde de mijloc.
Iar colanul ți-oi lua
Și-napoi nu l-oi mai da!

Tu ești viață de păgân,
Eu sunt viață de român!
Bună ești de sărutat,
Dar și eu sunt bun de luptat!
Eu colanul ți-oi lua,
Înapoi nu l-oi mai da!

Fă, deschide-mi sânul tău,
Cât îs blând la graiul meu,
Nu mă face să te-aștept
Și să dau cu tine piept.
Piept cu tine voi da
Zău, colanul ți-oi lua...
............
............
Tot așa mări-am grăit!
Într-o zi m-am repezit
Și-am pus mâna pe colan
Și pe fața lui Osman.
Alelei! Griviță fă,
Înapoi nu te-oi mai da!

Adăugat de: Gerra Orivera

vezi mai multe poezii de: Vasile Alecsandri



Distribuie:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.