un alt poem de luni

joi, 09 iulie 2015

cumva acolo sus se'ntamplă ceva fabulos
momentul acela de linişte de dinaintea creaţiei poate

- în mine încolţesc sacre icoane
le ud cu lacrimi
le hrănesc cu suferinţă cotidiană puţin rom
poate o vodcă
până cresc mari
când le vin sorocul
vin iconarii să le cumpere
iar eu le lipesc timbre ştampilate pe frunte

e luni
ziua când Dumnezeu şi sfântul Petru joacă barbut
îmi şopteşte conspirativ îngerul de pe umărul meu stâng

- smulg toate icoanele încolţite în mine
şi fac un foc înalt pâna la cer

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: