m-am trezit dintr-un somn fără vise
şi am văzut primele lacrimi pe chipul unei femei
m-am mirat de cerul albastru
şi bulgării de zăpadă care acopereau
din când în când lumina
făcând pomii să pară mai verzi
şi lumea mai urâtă
am început să plâng
apoi să râd de plânsul meu
am auzit cum trece timpul
şi am învăţat să uit
uitându-mă
vezi mai multe poezii de: george ionita
Detalii poezie:
Distribuie pe: