Autor:Florina Emilia Pîncotan
Adăugat de: Florina Emilia Pîncotan
duminică, 23 noiembrie 2025
Ne-om întâlni, poate, la porți de vise Sau sub un nuc umbros și minunat; Vom scrie -atunci poema nemuririi, Un zbor spre cer, un zbor viu și curat. Și vom cânta, vom depana atâtea Că n-am avut un timp de povestit. Și primăvară nu mai este-n lume, Iar vara noastră este pe sfârșit. Întind spre tine mâna mea cea dreaptă Și vreau să mângâi ce n-am mângâiat. Un vers de dor, o inimă ce plânge, Un gând fugar adesea vinovat. Și te întreb: mai poți zbura și astăzi Ori lutul crâncen te-a târât în hău? Poemul tău mai cantă-in vers iubirea Sau pleci încet spre Cer și Dumnezeu?
vezi mai multe poezii de: Florina Emilia Pîncotan
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Adina Speranta
Gerra Orivera
stomff
andreionthepoetry
blacks
bragagiu
Criticul Blind
Doar 5% din oameni îşi pot atinge antebraţul cu degetul mare de la aceeaşi mână.
Dumnezeu se uită la ce ai în suflet şi nu la ce ai pe tine Teodor Dume
”Poezia sa, în cea mai mare parte, deşi construită în note grave Cuvinte mari, abia atingându-se..., valery
Cultivare, cultură și împărtășire! Zidul de Mărgean, narcispurice
Scrierile poetului conțin informații atât despre motivele și Trilogia HISTORIARUM, nicu hăloiu
Cartea poate fi achiziționată de pe site: libris.ro Pelerin pe Calea Luminii - 101 sonete creștine, maria.filipoiu
Vă mulțumesc din suflet domnule Andrei Stomff, pentru minunata carte Zidul de Mărgean, Emilian Lican
vezi mai multe poezii de: Florina Emilia Pîncotan
Detalii poezie:
Distribuie pe: