Vultur năprasnic ce sparge văzduhul
Îmi este,-între multe metehne, trăirea,
Vârtej peste soare își duce rotirea,
Cu zbateri de aripi să-i stingă năduful.
Cu dorul de zbor și gustul de moarte,
Mă-nalță aripa pierdută prin ceață
Și, Doamne, cât tremură-n sine de viață,
Când trepte de ceruri suie, departe!
Mai fur din zenit, c-o poftă profundă
Să sparg dimineții cărarea spre-amurg.
Acolo, înalte clepsidre îmi curg
Pe-al zilei obraz, mărunta secundă,
Pe care-o culeg și-o beau din ulcele,
Ca visuri să-mi crească - flori în lumină.
Așa, din cascada lui cristalină,
Timpul dă aripi dorințelor mele.
Galaxiile calatoresc in spatiu si cateodata se ciocnesc, galaxiile mai mici disparand si fiind "mancate" de cele mai mari. Galaxia din Andromeda se indreapta spre galaxia noastra, Calea Lactee.
Citate şi Maxime:
Imaginaţia este singura armă în războiul împotriva realităţii. Jules de Gaultier
vezi mai multe poezii de: Manuela Munteanu
Detalii poezie:
Distribuie pe: