Tabloul

joi, 01 octombrie 2015

Tolănit într-un hamac,
zâmbea ușurel crispat,
verdele ochilor lui
îmi părea atunci căprui.

Cu mustața răsucită,
barbișonul grizonat
și cu tâmplele albite,
îi privea nudul pictat.

El, artistul, o văzuse
într-o duminică-n parc,
și ideea îi surâse
invitând-o la conac.

Frumușica, încântată,
acceptă imediat
și porniră împreună,
mai târziu, pe înserat.

Fără multă tevatură,
se-nvoiră și-n curând,
haine zăceau pe podele,
partida prefigurând.

Însă el, fără vreo grabă,
o roagă să se lungească,
să-l privească surâzând,
încercând să-l cucerească.

Zi de zi se revăzură,
întâlniri lungi, voluptoase,
ce în timp se transformară
în partide amoroase.

Când a terminat tabloul,
pictorul îndrăgostit
a rugat-o să-l privească,
dar fata a tresărit...

Palmaresul tău acum
mai include o cucerire
viața asta nu-i de mine,
doresc dragoste, iubire.

Luându-și pe ea mantoul,
un sărut i-a dăruit
și-i șopti, așa în fugă,
“cu arta– m-ai cucerit
- ție-ți rămâne tabloul,
plec la noul meu iubit!”

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.

Comentarii: