Strănutul păpădiei spulberă cavalerii apocalipse

Autor:Gerra Orivera


Adăugat de: Gerra Orivera

vineri, 25 septembrie 2015

*sub asediu muzeul copilăriei*
- dedicată Adinei Speranța -


supernovele îmi rescriu harta astrală
când mă picură dimineața pe eșarfele ei multicolore
ca-ntr-un joc de-a copilăria te prefăceai
că nu exist doar baloanele în care înghesuisem amândoi făgăduieli
cu seninul credinței în veșnicie
pluteau în apele nostalgiei spre noi fericirea părinților noștri
era ancora ei colecționau toți fluturii planetei
trupurile foșneau de zboruri până și pridvoarele caselor (varianta arhaică a
balcoanelor) se-mbrățișau sub iederă grele de parfumuri
și gâze policrome aripi elitre petale vibrau
nuanțele infinitului
noi lăsam polenul bucuriei sfidător de înalte în palmele calde
ne prelingeam în visele lor vom fii suntem deja
prin ei toți își acordează pulsul nu întrebăm muribunzii
de ce lasă greutatea pământului pe gleznă

luna taie cărțile cu o voluptate violetă a respira viul prin inimă este reactivul
care fluidizează trăirea

avem atâtea interese comune oasele noastre luminează a trăinicie
când își ciocnesc elipsele eu/tu/el/ei tropotim cu ochii
mustind a prea mult lut gravitația nu-i ușor de învins o știi și tu
sunt în primejdie să mor cu otrava iubirii pe buze
să nu crezi că nu cunosc prăbușirile doar mi-am dezlipit
atâtea stele de pe talpă sunt nopți când abia reușesc să mă sustrag
abisului coapsei tale mi-e bine iubite să mă rătăcesc uneori
în meandrele cărnii chiar trece dincolo de ispită
atât de viu știu muri c-aproape mi-i spaimă

n-am numărat câte armistiții secrete au încheiat nervurile noastre
ba și câteva artere năuce în travestiuri
pe cuspida timpului vertebrat
(sigur câteva au rămas blocate în clepsidra ursitei sau disipate sub lespezi)
încât mă-ntreb câte păduri mi-au rămas nepârjolite

acum ca și atunci
o galaxie năzdrăvană juca șotron pe falangă în timp ce
alta desena ecuația răstignirii camuflată de ceața vâscoasă a vinovăției
fulgerul din limbă iscălea în cartea prieteniei fără procură
îmi despletea epiderma de vânturi rătăcirile în doi (ecuație astrală a venelor)
escaladau la coardă pereții stâncoși ai unicului
propria vedere nu mai divide de oriunde erupe
nimic nu poate corupe fără iscălitura ta puterea sângelui

gura mea nu se închide umilă peste vin oțetit dacă nu ridică
altar în pupilă

chiar pe un zmeu de hârtie înălțarea rămâne opțiunea cea mai viabilă

un greiere șugubăț organizează pe o petală de soare
o șezătoare simandicoasă
grațioasă păpădia mai strănută o veșnicie în pleoapă
și ne trimite bezele


vezi mai multe poezii de: Gerra Orivera


Detalii poezie:

  • »» Tema poeziei: Viaţă
  • »» Poezie de debut? nu
  • »» A mai fost postată pe acest site? nu
  • »» A mai fost postată pe alte site-uri? da
  • »» Vrei să fie analizată critic? da
  • »» Poezia a fost înscrisă în tema săptămânii: Strănută păpădia.


Distribuie pe:






Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Mă bucur puiuț că ți-a plăcut micul meu dar! Tu mă știi - în bob de nisip sau galaxie același magic eu, unic, respiră! Știi că respirația mea nu divide ci unificatoare străduie să fie! Ce spun e doar picătura din ceea ce vede inima mea - tu știi! Că doar ”Poetic locuiește omul”! Cu mare drag trimit cetele de licurici, greieri și fulgere ce le am sub ascultare să pregătească sala de bal a sufletului tău ptr. ora magică când îți dai bună ziua ție însăți!
Gerra Orivera (autor)
sâmbătă, 26 septembrie 2015



Mă bucur Miri că ți-a plăcut darul meu! Am pitrocit o săptămână aproape la păpădie și la Adinuța până m-am apucat să strâng piesele viziunilor astrale! La începutul înscrierii mele pe site, eram în Râșnov la o prietenă și admiram de la balconul vilei un câmp de păpădii înflorite, picături de soare lichid, verdele ierbii nici nu se vedea sub galbenul ei! După două săptămâni câmpul a devenit alb, noi înșine eram ninși de păpădii! Deci mi-a plăcut tema săptămânii! Nu întâmplător astrele dau personalității omului puteri magice în jurul datei când când a descins în această dimensiune! Cu drag!
Gerra Orivera (autor)
sâmbătă, 26 septembrie 2015



Un înger se iveşte şi-mi scutură fiorul
Şi mă adapă-n farmec cu versul lui divin.
Iar stelele tresară şi-mi cern prin spaţii dorul
Când îmi oferi, Gerruta, o inimă de crin...

Iti multumesc mult ,Gerruta , pentru gestul tau frumos , pentru delicatetea ta :)
Poezia ta este minunata ...tu stii ca eu o inteleg in felul meu , mi se potriveste ...si stii de ce :) Am s-o pastrez alaturi de cealalta , si am sa sorb picaturi de frumos din ele...
Mi-ai facut o surpriza extrem de frumoasa, nu am cuvinte pentru a-ti multumi ,...Sunt foarte emotionata , Gerra ...

Te imbratisez cu sufletul :)
Adina Speranta
sâmbătă, 26 septembrie 2015



Dragă Gerra, eu zic că este o bijuterie...te ai întrecut pe tine, iar acest minunat dar, nu are cum să nu placă...
mirimirela
sâmbătă, 26 septembrie 2015



Mi se pare Andrei c-a ales genial tema poeziei de săptămâna aceasta! Asigură niște tușe relevante portretului acestei albinuțe (i-am zis eu) lucrătoare având certe posibilități să devină matcă! Mă bucură că-ți place darul meu! Sper să-i placă și ei! Cu mult drag!
Gerra Orivera (autor)
sâmbătă, 26 septembrie 2015



Numai Gerra era capabila sa ofere in dar o asemenea creatie minunata unei fiinte de asemenea minunta! Multumesc Gerra si da-mi voie sa ma alatur la urarile tale adresate "motorasului" creatiei pe acest site. Cu drag si multa pretuire
stomff
vineri, 25 septembrie 2015



Explozia unei păpădii sau explozia luminii expansionând universurile sunt cam același lucru, macro sau mini magii stelare Roxana inseminând creația, viind-o mai tare! Mulțumesc ptr. scanare! Îmbrățișări!
Gerra Orivera (autor)
vineri, 25 septembrie 2015



Mulțumesc Aurele și în numele Adinuței! Cu drag
Gerra Orivera (autor)
vineri, 25 septembrie 2015



Pentru ca semintele incapsuleaza viata. Ele, aparent fragilele, atat de rezistente de fapt, purtand puterea reinvierii si dupa dezastre.
"...
eu/tu/el/ei tropotim cu ochii
mustind a prea mult lut gravitația nu-i ușor de învins o știi și tu
sunt în primejdie să mor cu otrava iubirii pe buze
să nu crezi că nu cunosc prăbușirile doar mi-am dezlipit
atâtea stele de pe talpă"

...

Frumoasa dedicatie, Gerra :)
roxana.c
vineri, 25 septembrie 2015



Frumoasă dedicație, Gerra. Mulțumesc .
Cu drag.
ALapis
vineri, 25 septembrie 2015



Întru-cât vreau să fiu prima care îți urează un ”La mulți și înluminați ani!” - pun de astăzi poezia, micul meu dar, odată cu toate îmbrățișările mele stelare! Cu mare drag, Adinuța!
Gerra Orivera (autor)
vineri, 25 septembrie 2015