Spațiul verde

duminică, 29 august 2021

Noi am intrat în spatiul verde,
punctul final spre infinit,
chiar dacă lumea nu ne crede,
trăim frumos, chiar de-am murit.

În urma unui zbor se-aude
un freamăt cardiac ritmat,
e drumul plin de frunze ude
și trupul nostru însetat.

Lumina care-am fost se stinge
și se aprinde iar, altfel,
cu vara peste tine ninge,
pe deget iarna mi-e inel.

Și uite, prin spirala vie,
privim zenitul la apus,
în fața ta e o câmpie,
eu munți în spate am de dus.

Noi, doi lăstari aprinși de soare,
Noi, doi copii cu zâmbet grav,
strivim văzduhul sub picioare
să modelăm pământ bolnav.

Te duci spre înălțimi, departe,
mă-ntorc să mai trudesc puțin,
te scriu în titlul dintr-o carte
ca lângă mine să te țin.

adina v.

25.08.2021

Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.